Încrederea în vaccinuri rămâne la un nivel scăzut în Europa, dar începe să crească uşor (studiu)

„Odată cu bolile emergente precum COVID-19, este vital să supraveghem cu regularitate starea opiniei publice pentru a identifica rapid ţările şi grupurile în care încrederea se erodează”, a declarat autoarea principală a acestui studiu de o amploare inedită, Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene and Tropical Medicine.

Acest lucru va permite identificarea „locurilor în care trebuie acţionat pentru restabilirea încrederii, pentru ca un maximum de oameni să poată să beneficieze de noi vaccinuri care vor salva vieţi”, a continuat ea, citată într-un comunicat apărut în revista medicală The Lancet, care a publicat vineri acest studiu.

Cercetătorii au analizat aproape 300 de anchete naţionale realizate peste tot în lume între 2015 şi 2019, completându-le cu noi elemente şi cu modelare computerizată.

În total, studiile au grupat răspunsurile oferite de aproape 300.000 de adulţi despre „importanţa, siguranţa şi eficienţa vaccinurilor”.

În Europa, „încrederea în siguranţa vaccinurilor a crescut în mai multe ţări, precum Finlanda, Franţa, Italia, Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii”, au precizat autorii cercetării.

În Franţa, unde sentimentul de neîncredere în vaccinuri a fost deosebit de puternic în ultimii ani, 30% dintre persoanele interogate într-un sondaj din decembrie 2019 considerau că vaccinurile sunt sigure, comparativ cu 22% într-un sondaj din noiembrie 2018.

În Marea Britanie, încrederea în siguranţa vaccinurilor a crescut de la 47% la 52% între mai 2018 şi noiembrie 2019.

Mecanismul invers a fost observat în Polonia, unde rata de încredere a scăzut de la 64% în noiembrie 2018 la 53% în decembrie 2019, fapt care ilustrează „impactul crescător al unei mişcări locale antivaccinare foarte bine organizate”.

Studiul a ţintit totodată şase ţări în care neîncrederea în vaccinuri a crescut considerabil după 2015: Afganistan, Azerbaidjan, Indonezia, Nigeria, Pakistan şi Serbia. Cercetătorii văd în acest fenomen „o tendinţă îngrijorătoare”, care s-a înrădăcinat în „instabilitatea politică” şi în „extremismul religios”.

Heidi Larson a evidenţiat şi aspectul dezinformării: „O scădere importantă a acoperirii vaccinale coincide adeseori cu temeri nefondate legate de siguranţa vaccinurilor, ceea ce seamănă dubii şi neîncredere”.