Nord Stream 2: Danemarca salută repunerea în discuţie a proiectului de către Germania

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Cred că poziţia germană este pozitivă, căci am fost împotriva Nord Stream 2 de la început. Nu cred că trebuie să ne facem dependenţi de gazul rusesc, deci cred că este bine dacă vor mai exista discuţii pe această temă”, a afirmat şefa guvernului social-democrat într-un interviu pentru agenţia de presă daneză Ritzau.

Deja slăbit de problemele ecologice şi de sancţiunile americane, acest proiect de gazoduct al gigantului rusesc de gaze Gazprom între Rusia şi Europa se confruntă cu un viitor incert după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dovedită de Berlin.

Germania a fost principalul susţinător european al acestei noi surse directe de gaze ruseşti trecând pe sub Marea Baltică, care s-ar adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional deja din 2012, scrie Agerpres.

Dar Angela Merkel a declarat săptămâna aceasta că nu exclude consecinţe pentru noul gazoduct, dacă Moscova nu oferă răspunsurile aşteptate în cazul otrăvirii lui Aleksei Navalnîi.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit de câteva luni din cauza ameninţărilor cu sancţiunile SUA împotriva companiilor participante.

Danemarca, prin autoritatea sa energetică, a fost ultima ţară de pe traseu care a dat undă verde trecerii conductei prin apele sale, la sfârşitul lunii octombrie 2019, la câteva luni după sosirea la putere a Mettei Frederiken.

Aproximativ 120 de kilometri de conductă rămân de construit în apele daneze în largul insulei baltice Bornholm. Ruta de gaze traversează şi apele finlandeze şi suedeze.

Chiar dacă Danemarca a dezminţit orice presiune străină, Copenhaga a trebuit mult timp să facă echilibristică între cei doi aliaţi principali, Washingtonul şi Berlinul, aflaţi pe poziţii diametral opuse.

Problema a fost pe agenda vizitei secretarului de stat american Mike Pompeo în Danemarca în iulie, în cadrul căreia a salutat politica energetică daneză, scrie Agerpres.

SUA, dar şi Polonia, ţările baltice şi Ucraina au o părere foarte negativă asupra conductei: se tem de o dependenţă a europenilor faţă de Moscova şi de o slăbire a Ucrainei, până acum principala rută pentru gazul rusesc spre Europa.