Creditarea şi-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităţilor de reglementare – studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, cererea de credite a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 în sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare, imobiliar şi construcţii, producţie. Pe de altă parte, în sectoare precum comerţ şi agricultură cererea de credite a crescut.

Peste 60% dintre respondenţi anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii, în principal din cauza înrăutăţirii previziunilor economice, a riscului crescut al creditării şi a toleranţei mai scăzute a băncilor faţă de risc. Tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare a început din primul trimestru al anului 2020, conform Autorităţii Bancare Europene, dar într-un ritm mai puţin drastic decât evoluţia din timpul crizei din 2008 – 2009.

Băncile din regiunea Europei Centrale şi de Est şi-au îmbunătăţit semnificativ calitatea activelor de la criza financiară globală, au rezerve mai mari de capital şi şi-au întărit poziţiile de lichiditate, subliniază studiul, aşadar au intrat în perioada de scădere economică într-o formă mai bună decât în cazul crizei financiare.

Deşi se aşteaptă la o revenire economică lentă în următoarele 12 luni – în formă de U (39% din respondenţi) sau L (22%) – băncile participante la studiu nu estimează o deteriorare semnificativă a calităţii activelor. Peste 80% din respondenţi anticipează că rata creditelor neperformante va creşte cu maximum cinci puncte procentuale pentru creditele acordate persoanelor fizice şi companiilor. În mod previzibil, ei se aşteaptă ca sectoare precum ospitalitate, transport şi depozitare şi imobiliar şi construcţii, care sunt cele mai afectate de pandemie, să înregistreze cele mai mari rate de credite neperformante pe segmentul persoanelor juridice.

„Volumele de credite neperformante din Europa Centrală şi de Est au scăzut considerabil în ultimii ani şi au ajuns la o medie de 3,3% în primul trimestru al anului 2020, datorită creşterii economice, măsurilor de prevenţie luate de autorităţile de supraveghere şi bunei gestionări de către bănci a acestei zone. Cu toate acestea, băncile trebuie să înceapă să evalueze provocările cu care se pot confrunta clienţii lor şi să se pregătească pentru a putea reacţiona rapid în cazul în care efectele reale ale crizei se dovedesc mai puternice decât aşteptările, odată cu încheierea perioadei de moratoriu. Cu cât vor analiza mai rapid situaţia financiară a debitorilor şi vor identifica riscurile care ar putea fi cauzate de diverşi factori (eventual chiar provizionând sumele acordate debitorilor care dau semne că ar avea dificultăţi majore), cu atât mai uşor va fi pentru toate părţile implicate să găsească soluţii de remediere”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

Viteza de reacţie din partea guvernelor şi a băncilor naţionale privind măsurile anunţate pentru a atenua efectele economice negative a fost în general apreciată de băncile din Europa Centrală şi de Est. Peste 60% dintre respondenţi au spus că autorităţile locale au reacţionat la timp faţă de pandemia de Covid-19, iar trei sferturi dintre ei cred că aplicarea moratoriului este o măsură eficientă pentru menţinerea stabilităţii financiare.

În ceea ce priveşte tranzacţiile cu credite neperformante, aproape un sfert dintre respondenţi intenţionează să vândă astfel de portofolii în următoarele şase luni. Aproape 22% din respondenţi au declarat că au amânat tranzacţiile de vânzare de credite neperformante pe care le aveau în desfăşurare sau în pregătire din cauza contextului actual generat de pandemia de COVID-19. De asemenea, majoritatea investitorilor spun că intenţionează să continue să cumpere astfel de portofolii, în ciuda pandemiei, dar vor face o selecţie mai atentă.

Împrumuturile fără garanţii acordate persoanelor fizice vor domina piaţa tranzacţiilor cu credite neperformante, peste o treime din bănci estimând că vor vinde portofolii provenind în principal din această clasă de active. Aceste aşteptări ar putea fi explicate de creşterea din ultimii ani a ponderii împrumuturilor negarantate pentru persoane fizice în portofoliile băncilor, precum şi de faptul că băncile au vândut deja cea mai mare parte a expunerilor neperformante pe segmentul companiilor, conform studiului.

Studiul privind impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est a fost efectuat în rândul coordonatorilor departamentelor de risc şi de restructurare a creditelor din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Kosovo, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.