Ce spune Ministerul Mediului despre poluarea din București din acest week-end

În acest context, ministerul de resort precizează că, în aglomerarea Bucureşti-Ilfov, valoarea concentraţiilor de PM2,5 raportată la cea a PM10 (aproximativ 80%) indică existenţa unor procese de ardere desfăşurate la începutul serii, creşterea concentraţiilor fiind favorizată de dispersia foarte slabă a poluanţilor (calm atmosferic aproape total instaurat de la ora 18:00).

„Nu au fost depăşite valorile limită, cu excepţia PM10, în cazul căruia concentraţia medie zilnică a depăşit valorile limită la staţiile B6 (60 micrograme/mc) şi B1 (55 micrograme/mc). Aceste valori vor fi validate, ulterior, de măsurătorile realizate gravimetric, prin metoda de referinţă. Evoluţia concentraţiilor (PM10, PM2,5 NO2, CO, benzen) şi a indicatorilor meteo indică posibile cauze emisiile din traficul rutier acumulate pe parcursul zilei şi încălzirea rezidenţială cu lemne şi alte tipuri de combustibil din zonele periurbane ale Bucureştiului. Deşi emisiile de poluanţi nu au fost semnificative, factorii meteo au influenţat dispersia poluanţilor şi au condus la aceste creşteri faţă de zilele precedente”, subliniază Ministerul Mediului.

Potrivit sursei citate, pe parcursul intervalului orar în care s-au înregistrat creşterile, echipele de permanenţă ale Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) s-au aflat continuu în teren pentru a monitoriza situaţia şi pentru a identifica eventuale arderi necontrolate sau ilegale, iar în urma raportărilor nu au fost semnalate incidente care să afecteze calitatea aerului.

Este pentru a doua oară în această săptămână când emisiile poluanţilor înregistraţi în Bucureşti depăşesc valorile normale. Astfel, în noaptea de 22 spre 23 octombrie, staţiile independente pentru măsurarea calităţii aerului au înregistrat depăşiri pentru poluarea cu particule PM 10 şi PM2,5, de aproape 350%. Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia din Bragadiru (creştere de 347% la PM 2,5, respectiv de 236% la PM 10).

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.

De asemenea, particulele în suspensie PM2.5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase pentru sănătate, întrucât pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2.5 în metrul cub de aer.

În România, conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011, valoarea ţintelor anuale de PM2.5 este stabilită la 25 micrograme/mc, în timp ce valoare limită anuală ce trebuia atinsă până la data de 1 ianuarie 2020 era de 20 micrograme/mc.

Indicele de Calitate a Aerului (ICA) atrage atenţia asupra spaţiilor cu probleme de calitate a aerului şi se determină pe baza concentraţiilor noxelor CO, NO2, SO2, PM2.5 şi PM10 înregistrate prin staţii de trafic şi urbane. Aceste indice se calculează pe baza metodologiei franceze ce stă la baza CAQI – Common Air Quality Index. În prima etapă a proiectului, ICA este furnizat de valorile înregistrate pentru PM2,5 şi PM10, urmând ca valorile gazelor să fie adăugate după finalizarea testelor.

Conform datelor oficiale, în acest moment, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 148 de staţii în funcţiune, din care opt puncte amplasate în Bucureşti, în zonele: Cercul Militar Naţional, Lacul Morii, Titan, Baloteşti, Măgurele, Bucur Obor, Drumul Taberei şi Berceni.

Reţeaua se va extinde cu 17 noi staţii, printr-o investiţie în valoare de 81 de milioane de lei, sumă ce va acoperi şi implementarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului, a anunţat, recent, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă.