De ce nu se strânge noaptea gunoiul în Bucureşti?

Vorbim de activitate intensă versus una lentă, pentru că metropola de pe Dâmbovița are nevoie, mai degrabă, să fie organizată pe criterii de eficiență decât sociale.

Și eficient înseamnă să se utilizeze zona mai puțin aglomerată, noaptea, așa cum o fac de multă vreme cei la fel de înghesuiți ca noi. Din acest motiv n-au ce căuta, la ore de vârf, mașini mari pe străzi, precum cele care colectează deșeurile ori care aprovizionează magazinele.

Astfel de activități trebuie externalizate în timpul în care oamenii nu se grăbesc spre școală sau la muncă. Nu de alta, dar, în Capitală, e interzisă circulația camioanelor la orele de vârf, doar mașinile de gunoi au voie, deși-s la fel de mari!

De asemenea, e de neînțeles cum, în loc să apară mijloace de a face să se circule permanent pe străzi, se hiperreglementează traficul cu garduri, care împrejmuiesc liniile de tramvai. Am mai pomenit și altă dată de fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, care declara în aprilie 2008 că „este o tâmpenie să pui tramvai peste metrou, cum e la Obor”, și m-am întrebat ce se mai poate spune acum când tramvaiul de peste metrou e și împrejmuit cu garduri?

Vreau să adaug că oricât de intens ar merge tramvaiul împrejmuit, oricum n-o face continuu, cum se întâmplă cu mașinile la orele de maximă aglomerație, iar soluția eficientă, nu socială, e aceea de a reda spațiul îngrădit circulației normale în paralel cu urcarea tramvaiului peste nivelul solului sau coborârea în subteran, ca în Marele Paris!

O ultimă idee e aceea că, indiferent de la ce partid provin edilii sau ce simpatii au, ca și activitate, ei nu fac politică, administrarea orașelor conține alte elemente, cum ar fi, de pildă, necesitatea ca dacă bucureștenii locuiesc supraetajat, la fel să fie așezate și mașinile lor.