Ce moștenește Maia Sandu. Cum s-a descurcat economia Moldovei în criza COVID, cu măsuri luate ca în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

La o serie de indicatori macro, infuențați de greutățile acestui an, Republica Moldova stă mai bine decât România. Scăderea din trimestrul al doilea, marcat de starea de urgență, ca și aici, economia Moldovei a scăzut cu 7%, în timp ce a României a scăzut cu 12,2%. Moldova n-a publicat încă datele pe al treilea trimestru, în care România a înregistrat o creștere de 5,6%. Inflația publicată de Biroul Naţional de Statistică în luna octombrie a fost de 1,56%. Mult mai mică decât cea comunicată de BNR la noi, de 2,24%.

În ianuarie-august 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producția industrială) a fost mai mică cu 6,5%, ca urmare a descreșterii producției în industria prelucrătoare (-6,9%) și la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-5,9%). Totodată, s-a înregistrat creștere în industria extractivă (+2,7%).
Moldova se confrunta în schimb cu o adevărată criză în domeniul preponderent din PIB-ul ei, agricultura. Acolo există o scădere de 26% față de anul trecut, motivul fiind impactul condiţiilor climaterice nefavorabile din anul curent. O criză care se regăsește de altfel și în România, chiar dacă e puțin mediatizată. Ambele țări s-au confruntat cu o secetă fără precedent în ultimii 50 ani care a afectat toate ramurile agricole.

Cifrele acestea au o poveste în spate. Una foarte asemănătoare cu cea a României, de trecere prin criza COVID.

Mai departe, cităm dintr-un raport întocmit de Fondul Monetar Internațional. Primul caz de Covid-19 a fost confirmat la 7 martie 2020 în Republica Moldova. Cazurile confirmate au crescut progresiv, iar statul, ca și în cazul nostru a dispus starea de urgență națională, restricții la trecerea frontierei și limite ale activității economice și sociale. La fel ca aici autoritățile moldovene au impus controale suplimentare la frontieră, limitarea circulației, interzicerea adunărilor mari, și coordonarea comunicării despre pandemie în mass-media.

Starea de urgență a fost instituită din 15 mai în 2020 și a fost ridicată în 28 septembrie 2020. De la 13 octombrie 2020, s-a introdus un soi de stare de alertă, care are o abordare mai descentralizată a gestionării riscurilor și declară situația de urgență doar în regiunile extrem de afectate ( însă 35 din 38 de regiuni teritoriale sunt marcate cu cod roșu).

Autoritățile au instituit, de asemenea, purtarea obligatorie de măști în școli. De asemenea din 23 octombrie 2020 sunt măsuri speciale la intrarea în Republica Moldova pentru o listă de 67 de țări cu risc crescut de transmitere și cei care intră sunt trecuți în carantină de 14 zile. Cu toate acestea, turismul de grup până la maximum 10 persoane, adunările în masă până la maximum 50 de persoane și pregătirea pentru sportivi, sunt permise efectiv din 1 august.
Piscinele și grădinițele au fost redeschise în august. Nunțile sunt permise până la maximum 50 de persoane. Expozițiile, festivalurile și târgurile sunt acum permise, iar teatrele și concertele sunt, de asemenea, permise pentru maximum 50% din locuri și doar 2 ore.

Moldova a adoptat un pachet fiscal cuprinzător în două rectificări bugetare anul acesta. Au fost mai multe măsuri fiscale de sprijin pentru companiile și persoanele vulnerabile, cum ar fi extinderea indemnizațiilor de șomaj, mărirea asistenței sociale, scutirea de impozite pentru cei afectați de restricțiile impuse de stat, amânarea termenelor de plată a impozitelor până la mijlocul anului 2020, suspendarea controalelor fiscale și creșterea alocărilor bugetare pentru sănătate și un program de garantare a ipotecii. Sunt în curs de discuții cu privire la bugetul 2021, iar proiectul prevede un sprijin mai mare pentru sectorul sănătății.

Banca Națională a Moldovei a scăzut rata de politică monetară pe termen scurt la 2,75 la sută, a scăzut nivelul rezervelor minime obligatorii în moneda locală la nivelul de 32 la sută, în timp ce rezervele obligatorii pentru valută au crescut la un nivel de 30 la sută. Aceste măsuri au fost luate în vederea susținerii economiei, creșterii lichidității și îmbunătățirii rezistenței sistemului financiar.

La fel ca în România, banca centrală a Moldovei a făcut eforturi pentru asigurarea flexibilității necesare pentru a gestiona amânarea plății ratelor pe termen scurt de către persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare. În sensul că a renunțat să ceară ajustări prudențiale în aceste cazuri, inclusiv în cazurile de reprogramare a împrumuturilor.

Banca Națională a Moldovei a anunțat repetat că este pregătită să intervină pe piețele valutare pentru a contracara presiunile și o eventuală volatilitate excesivă a cursului de schimb.