Deși România a cheltuit 1,2 mld. lei pentru personalul administrativ implicat în retrocedări, țara e pe locul 4 la numărul de cauze CEDO

Mai mult, CEDO a pronunțat, numai în ultimii 2 ani, trei hotărâri împotriva României din această cauză, iar valoarea totală a despăgubirilor pe care statul trebuie să le plătească celor păgubiți depășește 9 milioane de euro, conform datelor deținute de Berechet Rusu Hiriț, casă de avocatură cu experiență în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și specializare în retrocedări de proprietăți naționalizate. 

Cea mai recentă hotărâre CEDO a fost publicată pe 17 noiembrie 2020 și obligă statul român să plătească proprietarilor din cauza Konya și alții împotriva României despăgubiri în valoare de 3,3 milioane de euro.

„Soluția Curții Europene se încadrează firesc în practica constantă a instanței dezvoltată în materia proprietăților preluate abuziv de statul roman comunist. În urmă cu mai puțin de 2 luni, România a fost obligată de către aceeași instanță să plătească despăgubiri de 2.989.340, iar anul trecut instanța europeană a condamnat România să plătească, în aceeași materie despăgubiri de 2.731.632 euro. Sumele reprezintă despăgubiri pe care autoritățile publice centrale și locale cu atribuții în procesul de restituire a proprietăților preluate abuziv de statul român comunist ar fi trebuit să le plătească treptat în cei aproape 30 de ani de când este legiferat procesul de restituire al acestor imobile”, a explicat Mădălina Berechet, partener Berechet Rusu Hiriț.

Conform datelor casei de avocatură, în cei patru ani care s-au scurs de când trebuia finalizat procesul de restituire, statul român a alocat 120 de milioane de lei pentru gestionarea retrocedărilor fără însă a avansa semnificativ.

Totodată România riscă și procedura de infringement din cauza depășirii termenului de închidere a procesului de retrocedare, impus de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și acomodat în legislația națională prin Legea nr. 165/2013.

„La aproape opt ani de la adoptarea legii interne și la patru ani de la împlinirea termenului limită pentru finalizarea procedurii de restituire a imobilelor către proprietarii de drept, Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților, instituție care ar fi trebuit să asigure  închiderea acestui proces, are încă 34.407 dosare nesoluționate”, a explicat Mihai Iorga, avocat colaborator Berechet Rusu Hiriț.

Numărului de dosare nesoluționate la nivel central i se adaugă dosare încă nesoluționate de comisiile locale și județene din toată țara. Pentru acestea nu există o centralizare clară.

Nu sunt excluse nici condamnări la sume foarte mari în termene foarte scurte pe termen scurt și mediu, pentru că pe rolul CEDO se aflau la data de 31 octombrie 2020, 8.000 de cauze în așteptare împotriva statului roman dintre care majoritatea cauzate de neînchiderea procesului de retrocedare, arată analiza Casei de avocatură.