Aproximativ 55% dintre bucureştenii care locuiesc cu chirie nu au în plan să-şi cumpere un apartament în următorul an

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit sursei citate, 45% dintre aceştia se gândesc la o schimbare a locuinţei închiriate, majoritatea (66%) pentru că vor o locuinţă mai spaţioasă sau aflată într-o zonă mai bună, inclusiv în blocuri noi, şi doar o treime pentru că se uită la bani şi caută să-şi scadă costurile cu chiria.

„Criza provocată de coronavirus începe să-şi arate efectele şi pe piaţa închirierilor de locuinţe. În Bucureşti, studenţii au lăsat multe proprietăţi goale, apartamentele în regim hotelier au fost convertite în apartamente cu chirie lunară, iar numărul ofertelor de închiriere din piaţă a început să crească. Preţul chiriei rămâne în continuare principalul criteriu în funcţie de care cei mai mulţi chiriaşi aleg să închirieze o locuinţă sau alta”, susţin reprezentanţii Colliers.

Totodată, pe fondul incertitudinii create de pandemia de Covid-19, chiriaşii caută siguranţă, fie printr-o reducere a chiriei sau mutarea într-un spaţiu mai mic, fie printr-o înţelegere pe termen mai lung cu proprietarii sau prin înregistrarea contractelor la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Comparativ cu criza precedentă din 2008-2009, înregistrarea contractelor de închiriere la Fisc conferă proprietarilor calitatea de titlu executoriu, facilitând recuperarea banilor de la rău platnici.

„Chiriaşul este mult mai dinamic decât cumpărătorul de rezidenţial, iar trendurile din piaţa de închiriere pot fi valoroase pentru dezvoltatorii de locuinţe. Nevoia de siguranţă în relaţia cu proprietarul va duce la profesionalizarea pieţei de închirieri de locuinţe, iar din ce în ce mai mulţi dezvoltatori îşi vor îndrepta atenţia către acest segment. Am văzut deja tranzacţii cu blocuri destinate exclusiv închirierii, semn că există un interes şi din partea investitorilor pentru astfel de produse. Ne aşteptăm ca în acest ecosistem nou creat să vedem şi alţi jucători anunţând proiecte destinate închirierii”, explică Gabriel Blăniţă, director asociat Colliers Valuation and Advisory.

Astfel, dincolo de preţul chiriei lunare, cei mai mulţi dintre respondenţii care consideră că este mai rentabil să stea cu chirie decât să îşi cumpere o locuinţă proprie caută şi anumite funcţionalităţi care se potrivesc nevoilor şi propriului stil de viaţă, precum parcurile, spaţiile verzi şi locurile de joacă, care au devenit aproape la fel de importante ca staţiile de transport în comun. Dacă proximitatea faţă de un supermarket a fost tot timpul o prioritate, de anul acesta în topul preferinţelor sunt şi farmaciile, care sunt solicitate de aproape 50% dintre chiriaşi, mai arată datele studiului solicitat de către Colliers Internaţional.

„Pandemia a generat schimbări puternice în relaţia oamenilor cu spaţiul lor de locuit, în timpul lockdown-ului locuinţa crescând în importanţă, tendinţă care s-a păstrat şi după. A devenit din ce în ce mai important cum arată spaţiul, atât în casă, cât şi împrejurimile acesteia, precum şi ce facilităţi ai în apropiere. Pentru piaţa de chirii, dincolo de nevoia de siguranţă şi de a nu lua decizii ce presupun investiţii ridicate, a crescut şi nevoia de un upgrade, de un standard de locuire mai bun, chiriaşii nefiind mulţumiţi de condiţiile actuale ale pieţei”, susţine Alexandra Cojocaru, partener Unlock Research.

Cercetarea a fost realizată de Unlock Research, la solicitarea Colliers International, în perioada septembrie – octombrie 2020, pe un eşantion de aproximativ 300 de persoane care locuiesc cu chirie în Bucureşti, având venituri peste medie, majoritatea cu studii superioare şi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, în proporţie de 51% fiind femei şi 49% – bărbaţi. Studiul privind piaţa chiriilor rezidenţiale din Bucureşti face parte dintr-o serie de analize cantitative şi calitative efectuate periodic de către Colliers International.

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare şi al managementului investiţiilor, cu operaţiuni în 68 de ţări şi peste 15.000 de specialişti întreprinzători.

În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliaţii), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari.