Alegeri Parlamentare 2020 – Prezenţa la vot la alegerile parlamentare din România de după anul 1989

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din 1990 şi până în 2008, prezenţa la urne a românilor cu drept de vot a scăzut constant la alegerile parlamentare. Trendul a fost întrerupt în 2012, atunci când prezenţa a fost cu 2,56% mai mare decât la scrutinul precedent. În 2016, însă, prezenţa la urne a scăzut din nou, apropiindu-se de cea din 2008.

Scrutinul parlamentar din 2008 a marcat două premiere. S-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost şi primele de după 1989 care nu s-au desfăşurat concomitent cu alegerile prezidenţiale, ca urmare a modificărilor constituţionale din 2003, potrivit cărora mandatul prezidenţial a crescut de la patru la cinci ani.

Primele alegeri parlamentare de după Revoluţia din decembrie 1989 au avut loc în data de 20 mai 1990. Numărul persoanelor înscrise pe listele de vot a fost de 17.200.722, potrivit Monitorului Oficial nr. 81-82 din 8 iunie 1990. Dintre aceştia, la urne s-au prezentat 14.826.616 de persoane, adică 86,19%. La Adunarea Deputaţilor, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 13.707.159. La Senat, numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 13.956.180, potrivit http://www.roaep.ro/alegeri_1990/wp-content/uploads/81-82.pdf.

Următorul scrutin legislativ din România post-decembristă a fost programat la 27 septembrie 1992. Numărul persoanelor cu drept de vot a fost de 16.380.663, potrivit insse.ro. Dintre acestea, s-au prezentat la vot 12.496.430 de persoane, reprezentând 76,29%. Numărul voturilor valabil exprimate la Senat a fost de 10.964.818, iar la Camera Deputaţilor de 10.880.252 voturi, arată https://insse.ro/cms/files/statistici/stat_electorale.pdf.

La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, numărul total al alegătorilor, potrivit listelor electorale permanente, a fost de 17.218.654. Dintre acestea, s-au prezentat la urne 13.088.388, adică 76,01%. La Camera Deputaţilor, numărul de voturi valabil exprimate a fost de 12.238.746, iar la Senat – 12.287.671.

Un nou scrutin legislativ a avut loc în anul 2000, la 26 noiembrie. Numărul total al alegătorilor a fost de 17.699.727, iar la urne s-au prezentat 11.559.458, adică 65,31%. La Camera Deputaţilor, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 10.839.424, iar la Senat – 10.891.910, arată insse.ro.

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, numărul persoanelor înscrise pe listele de vot a fost de 18.449.344. S-au prezentat la urne 10.794.653 cetăţeni, ceea ce înseamnă că prezenţa la vot a fost de 58,51%. La Camera Deputaţilor, numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.188.106, iar la Senat a fost de 10.231.476.

Numărul cetăţenilor cu drept de vot la alegerile legislative din 30 noiembrie 2008 a fost de 18.464.274, conform http://becparlamentare2008.roaep.ro. În total, s-au prezentat la urne 7.238.871 de cetăţeni, ceea ce înseamnă că gradul de participare la procesul electoral a fost de 39,20%. La Senat, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 6.888.055, iar la Cameră – 6.886.794.

Noi alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senat s-au desfăşurat la 9 decembrie 2012. Din cei 18.423.066 de cetăţeni cu drept de vot, s-au prezentat la urne 7.694.180, reprezentând 41,76%. La Camera Deputaţilor, numărul voturilor valabil exprimate a fost de 7.409.626, iar la Senat – 7.416.628.

Cele mai recente alegeri legislative din România au avut loc la 11 decembrie 2016. Dintre cele 18.403.044 de persoane cu drept de vot, au participat la procesul electoral 7.323.368 de alegători, reprezentând 39,49%, potrivit http://parlamentare2016.bec.ro/wp-content/uploads/2016/12/3_RF.pdf. S-au înregistrat 7.047.384 de voturi valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi 7.052.966 de voturi valabil exprimate pentru Senat.