Legea răspunderii bugetare: Pensiile și salariile trebuie înghețate, dacă datoria publică sare de 55% din PIB. Guvernul PNL vede datoria spre 60%

Banca Naţională a României, agenţiile de rating şi mai nou, Comisia Europeană au atras atenţia, mai voalat sau chiar explicit în unele cazuri, că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat deja prea mult. Într-o scrisoare trimisă de Comisia Europeană la sfârşitul lunii decembrie către ministerul Finanţelor (publicată de Hotnews.ro) se arată că datoria externă a României se poate duce la peste 100% din PIB în 2027, iar situaţia finanţelor publice din România devine nesustenabilă.

Pe parcursul anului 2020, datoria publică a crescut substanţial şi va continua să mai crească şi în anii următori, sunt de părere analiştii financiari bancari. Deşi nu avem încă un nivel definitivat al PIB pentru 2020, iar scăderea acestuia este aşteptată să fie în jur de 4%-5%, estimarea datoriei publice la nivelul lunii octombrie era de 42,8% din PIB, părerile specialiştilor mergând către un nivel de 49%-50% sau chiar peste pentru întregul an 2020. Comisia Europeană merge chiar la un nivel al datoriei de peste 60% din PIB.

Planul de guvernare al PNL estimează că deficitul bugetar ar urma să scadă gradual și să ajungă sub 3%(limita de risc prevăzută de Tratatul de la Maastricht) abia în 2024. Până atunci ar urma să avem un minus  de 7% în 2021, 5,5% în 2022 și 4%  în 2023 Deficitele negative vor atrage după sine şi majorarea datoriei publice, care va ajunge, de asemenea, să sară din limitele Tratatului de la Maastricht.

Ce prevede legea răspunderii bugetare ca măsuri urgente pentru reducerea datoriei publice

Potrivit legii, „Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55%:

a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”, spune punctual 1 din articolul 13 al legii. Măsurile deîngheţare a salariilor bugetarilor au fost déjà luate.

Dacă datoria publică depăşeşte 55% din Produsul Intern Brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut, pe lângă prevederile de la punctul precedent se adaugă „îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public”

Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut, pe lângă măsurile de până acum, guvernul realizează un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10.

În condiţii extraordinare, cum este și pandemia Covid 19, îngheţarea salariilor, pensiilor şi a altor ajutoare sociale de stat pot să nu fie instituite printre măsuri , însă doar dacă neaplicarea acestor prevederi legale nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu şi lung. Comisia Europeană a subliniat  prin scrisoarea ei că datoria publică nu mai este sustenabilă şi trebuie găsite cât mai multe instrumente fiscale pentru reducerea acesteia.

Efectele unei necorelări sau dezechilirări ale deficitelor şi datoriei externe sunt destul de clare: downgrade, dobânzi mult mai mari şi neîndeplinirea criteriilor dela Mastricht solicitate de UE pentru aderarea la Zona Euro. Istoria finanţelorRomâniei ne-a arătat că oricecriză a adus un surplus de 20% la datoria publică. Dacă înainte de pandemie, datoria publică era de 40% din PIB, după, va fi de cel puţin 60% din PIB, fără măsuri speciale.