Noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, schimbă macazul: Zona Visegrád mi se pare interesantă

 

„Consolidarea deficitului va fi graduală . Nu ne permitem să facem mișcări bruște, pentru că traversăm o pandemie. Acest lucru îl veți vedea la buget [care va fi finalizat abia la sfâritul lunii]. Gradual va fi scăzut până în 2024. ne bazăm pe transparență și îmbunătățire a colectării. Avem probleme aici, dacă ne comparăm cu media Uniunii. O să ne bazăm pe creșterea absorbției [fondurilor europene]. Io știu? Vreau să-i ajut pe miniștrii implicați, penru că am o viziune asupra sistemului. Rata a fost anul trecut de 44%. Trebuie avut în vedere mecanismul de implementare a planului național de reformă (…) Zona Vișegrad este interesantă”, a declarat ministrul.

 

El nu a reușit să răspună la întrebări mai aplicate, înainte să plece din conferință, scuzându-se că trebuie să discute cu ceilalți miniștri bugetul și că timpul îi este limitat.

 

De exemplu, fiscalistul Gabriel Biriș l-a întrebat cum va face consolidare fiscală dacă nu mărește niciun impozit, în același timp în care sunt o serie de scutiri și înlesniri administrate de Ministerul Economiei, instituite [cu interes] de guvernarea PSD condusă de Liviu Dragnea.

 

 

Grupul de la Visegrád, sau V4, este o organizație de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux. La 15 februarie 1991, în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – președintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – președintele Poloniei și József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declarație comună prin care își asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice și economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin același document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele și conflictul interetnic de la Târgu Mureș), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu.

 

Statele din grup stau într-adevăr mai bine din punctul balanței fiscale decât România. Cehia, cel mai dezvoltat partener din Grupul Vișegrad, încheie anul cu un deficit bugetar de două ori mai mare decât cel din criza financiară din 2008, scria zilele trecute Reuters. România va avea, cel mai probabil, un deficit de 9% din PIB, pe când suma evidențiată de Reuters reprezintă doar 6,4% din PIB.

 

Cel mai apropiat partener din Grup, Ungaria, are țintă de deficit pentru anul trecut tot de 9% din PIB, ca România.