Comisia Europeană a adoptat o strategie prin care să crească rolul global al euro și să scadă dependența UE față de dolar

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest sens, Executivul comunitar a prezentat marţi o nouă strategie menită să impulsioneze deschiderea, soliditatea şi rezilienţa sistemului economic şi financiar al UE pentru anii următori. Scopul strategiei este consolidarea capacităţii Europei de a juca un rol primordial în guvernanţa economică mondială, protejând totodată Uniunea Europeană împotriva practicilor neloiale şi abuzive.

Strategia Comisiei se bazează pe trei piloni, care se consolidează reciproc. Primul pilon este consolidarea rolului internaţional al monedei euro prin iniţierea unor dialoguri cu ţările terţe partenere vizând promovarea utilizării monedei euro, prin sprijinirea dezvoltării unor instrumente şi a unor indici de referinţă exprimaţi în euro şi prin promovarea statutului acesteia ca monedă internaţională de referinţă în sectoarele energiei şi produselor de bază, inclusiv pentru purtătorii de energie emergenţi, cum ar fi hidrogenul. În acest context, Comisia va depune eforturi pentru a promova utilizarea obligaţiunilor ecologice ca instrumente de finanţare a investiţiilor în domeniul energiei, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de energie şi climă pentru 2030. Un procentaj de 30% din totalul obligaţiunilor pe care Comisia le va emite în cadrul NextGenerationEU va fi sub formă de obligaţiuni ecologice. Comisia va căuta, de asemenea, posibilităţi de extindere a rolului schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru a-şi maximiza rezultatele în materie de mediu şi pentru a sprijini activitatea de comercializare a acestora în UE. Pe lângă acestea, Comisia va continua să sprijine şi activitatea Băncii Centrale Europene (BCE) referitoare la o eventuală introducere a unei monede euro digitale, care să vină în completarea numerarului.

Al doilea pilon vizează dezvoltarea în continuare a infrastructurilor pieţei financiare a UE şi îmbunătăţirea rezilienţei acestora, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea extrateritorială a sancţiunilor de către ţările terţe. Comisia, în cooperare cu BCE şi cu autorităţile europene de supraveghere, va colabora cu societăţile de infrastructură de pe piaţa financiară pentru a efectua o analiză aprofundată a vulnerabilităţilor acestora în ceea ce priveşte aplicarea extrateritorială ilegală a unor măsuri unilaterale de către ţările terţe şi pentru a lua măsuri în vederea remedierii acestor vulnerabilităţi. Comisia va institui, de asemenea, un grup de lucru care va evalua eventualele chestiuni tehnice legate de transferul către contrapărţi centrale situate în UE a contractelor financiare exprimate în euro sau în alte monede ale UE compensate în afara UE. În plus, Comisia va examina modalităţile prin care se poate asigura fluxul neîntrerupt de servicii financiare esenţiale, inclusiv de plăţi, cu entităţi sau persoane din UE care fac obiectul aplicării extrateritoriale a unor sancţiuni unilaterale aferente ţărilor terţe.

Cel de-al treilea pilon are în vedere promovarea în continuare a punerii în aplicare şi a executării uniforme a sancţiunilor impuse de UE. Anul acesta, Comisia va dezvolta o bază de date – Registrul consacrat schimburilor de informaţii privind sancţiunile – pentru a asigura eficacitatea raportării şi a schimburilor de informaţii între statele membre şi Comisie cu privire la punerea în aplicare şi la executarea sancţiunilor. Comisia va colabora cu statele membre pentru a stabili un punct unic de contact pentru aspectele cu dimensiune transfrontalieră legate de asigurarea respectării normelor şi de punerea în aplicare a sancţiunilor. Comisia se va asigura, de asemenea, că fondurile UE acordate ţărilor terţe şi organizaţiilor internaţionale nu sunt utilizate încălcându-se sancţiunile UE. Având în vedere că monitorizarea armonizată a sancţiunilor UE este un aspect important, Comisia va institui un sistem specific care va permite raportarea anonimă a eludării sancţiunilor, inclusiv avertizarea în interes public.

„Consolidarea rolului internaţional al monedei euro ne poate proteja economia şi sistemul financiar de şocurile valutare, ne poate reduce dependenţa de alte monede şi poate asigura costuri mai scăzute de tranzacţionare, de acoperire a riscurilor şi de finanţare pentru firmele din UE”, a declarat comisarul responsabil pentru economie, Paolo Gentiloni.

Strategia prezentată marţi se bazează pe Comunicarea din 2018 privind rolul internaţional al monedei euro, care a pus un accent puternic pe consolidarea şi aprofundarea uniunii economice şi monetare (UEM). Strategia ţine cont, de asemenea, de planul de redresare fără precedent – „Next Generation EU” – pe care UE l-a adoptat pentru a combate pandemia de COVID-19 şi pentru a ajuta economiile Europei să se redreseze şi să adopte transformările ecologice şi digitale.