Balint, BNR: Creşterea preţurilor la energie ar atrage în ianuarie o inflaţie de peste 2,1%-2,5%. Relaţia dintre inflaţie şi curs este puternică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Datele statistice privind evoluţia ratei inflaţiei pe luna ianuarie 2021 vor fi oferite publicităţii pe 11 februarie 2021.

Potrivit membrului CA al BNR Csaba Bálint, „anul 2021 a început greu, în mare parte şi din cauza evoluţiei epidemiei şi a unei pieţe a preţurilor de consum în uşoară creştere. Noi ne aşteptăm ca inflaţia în luna ianuarie să fie cuprinsă între 2,1% şi 2,5%. Totuşi, datorită creşterii preţurilor la energie electrică s-ar putea să depăşim acest nivel.” Reprezentantul BNR consideră însă că acest puseu inflaţionist va fi însă resorbit până la sfârşitul anului.

Ţinta de deficit bugetar de 7,1% este văzută ca fiind una bună, cu atât mai mult cu cât ajustarea nu este atât de abruptă ca să ameninţe creşterea economică. Totuşi anumite riscuri există în România comparativ cu alte state europene. Unul dintre acestea este gradul ridicat de euroizare al României. „O volatilitate ridicată a cursului de schimb afectează în sens negativ starea consumatorilor şi antreprenorilor români, ceea ce trage în jos economia reală. Legătura între cursul de schimb şi rata inflaţiei estemult mai strânsă în cazul României, şocurile unei volatilităţi ridicate a cursului fiind transmise într-o măsură mai mare în preţurile de consum”, a declarat , Csaba Balint.

Csaba Bálint arată că datorită auspiciilor sub care a început 2021 creşterea economică din treimestrul întâi va fi una marginală, dar că este de aşteptat ca din trimestrele al II-lea şi al III-lea, ea să se accelereze, cu atât mai mult cu cât, va începe accesarea fondurilor europene. „În plus, una dintre măsurile luate de BNR, de reducere a dobânzii cheie la 1,25% nu s-a propagat în economie şi nu se resimte încă lanivelul creditelor. Probabil în câteva luni se va vedea şi în nivelul dobânzilor din piaţă şi în economia reală”, a declarat Balint.

Reprezentantul BNR caracterizat anul 2021 ca fiind unul al redresării economice, subliniind că estimează ca în acet an să avem o creştere economică de 3%, iar în anumite condiţii de 4%. Acesta a precizat că în zona Euro contracţia economică a fost de 7% în 2020, în timp ce scăderea economiei româneşti a fost de 5%, iar fără rezultatele slabe din agricultură (care nu se datorează pandemiei), aceasta ar fi fost de numai 4% din PIB.