Bursa a scăzut cu 0,5%, pe un rulaj salvat de două deal-uri cu acţiuni FP

Piaţa a deschis ziua în scădere uşoară, continuând linia din precedentele şase şedinţe, când indicele general BET-C a coborât cumulat cu 3,63%. După primele 30 de minute de tranzacţionare indicii au trecut uşor pe verde, însă creşterile au fost de scurtă durată, astfel că după ora 11:00, piaţa s-a întors pe scădere uşoară.

La mijlocul şedinţei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,41%, indicele înregistrând a opta sesiune consecutivă de corecţii. În precedentele şapte şedinţe, indicele a scăzut cu 3,05%.

La ora 13:00, indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, cobora cu 0,32%.
În acelaşi timp, acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea (FP) plasau indicele BET-FI cu 0,58% sub nivelul de la finalul sesiunii anterioare.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a scăzut cu 0,41%. BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 19,7 milioane lei (4,5 milioane euro), valoare de aproape trei ori peste rulajul din prima parte a şedinţei anterioare, de 6,9 milioane lei (1,5 milioane euro). Două treimi din lichiditate a fost asigurată, însă, de două deal-uri cu 0,17% din titlurile Fondului Proprietatea, de 13,1 milioane lei (3 milioane euro).
Tranzacţiile negociate au fost realizate la 0,56 lei, preţ cu 2,01% sub închiderea de marţi.

Acţiunile FP au înregistrat al doilea rulaj de pe piaţa principală, de 1,4 milioane lei, iar cea mai recentă operaţiune a fost realizată la 0,5645 lei, preţ în scădere cu 1,22%.

La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 1% şi recuperau o parte din corecţiile de marţi, de 2,24% – 3,08%. Pieţele europene au atins marţi cel mai redus nivel din ultimele 10 săptămâni, din cauza unor noi temeri legate datoriile mari ale ţărilor periferice din zona euro şi de perspectivele de creştere a economiei mondiale.

Majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est avansau cu până la 1,5%.