Evaluarea centralei de la Cernavodă nu oferă suficiente detalii despre riscurile unui cutremur

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raportul elaborat de ţara noastră în cadrul aşa-numitelor ‘teste de stres’ lansate anul trecut în ţările din UE cu centrale nucleare este considerat adecvat şi cu un nivel corespunzător de detalii, cu excepţia cutremurelor şi a evenimentelor externe extreme, unde nu sunt abordate corespunzător punctele slabe şi efectele determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta (”cliff-edge effects”) şi nici măsurile pentru prevenirea acestor efecte, precizează ENSREG.

Grupul a realizat, la solicitarea Comisiei Europene, un raport intermediar asupra evaluărilor naţionale, care trebuiau trimise până la sfârşitul anului trecut şi care au fost supuse unui proces de verificare efectuat de experţi din alte state membre şi de un reprezentant al Comisiei Europene. Bruxellesul fixase până acum luna iunie 2012 ca termen limită pentru finalizarea acestor teste lansate în urma catastrofei nucleare de la Fukushima (Japonia), din martie 2011. Comisia a decis însă joi să acorde mai mult timp statelor membre pentru verificări suplimentare.

ENSREG trebuie să trimită acum în iunie un alt raport intermediar miniştrilor europeni ai energiei. Raportul final ar urma să fie prezentat în toamnă, când Comisia ar putea face propuneri legislative pentru îmbunătăţirea siguranţei nucleare. UE numără 147 de reactoare nucleare din 14 ţări, printre care şi România, iar alte 24 de noi reactoare sunt în proiect, dintre care şase sunt deja în construcţie. Numai 38 de reactoare au fost inspectate până în acest moment în cadrul testelor de stres.

Potrivit Grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul siguranţei nucleare, analiza privind accidentele grave încă nu face parte din baza de autorizare pentru reactoarele nucleare ce funcţionează în prezent în România, dar Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a oficializat recent, în decembrie 2010, condiţiile de reglementare în această chestiune. Acest subiect este totuşi inclus în procesul periodic de revizuire a securităţii nucleare (PSR).

Referitor la evaluarea solidităţii centralei nucleare de la Cernavodă, raportul ENSREG menţionează că, deşi majoritatea evaluărilor făcute de România sunt în general considerate adecvate, rămân câteva probleme de soluţionat.

Coeficienţii de siguranţă pentru seisme sau inundaţii au fost evaluaţi cu identificarea limitată a efectelor ‘cliff-edge’ şi a punctelor vulnerabile, coeficienţii de siguranţă pentru condiţii meteorologice extreme nu sunt cuantificaţi în documentul elaborat de autorităţile române, iar probleme specifice precum sistemele de închidere diversificate sau administrarea centralei în timpul unor evenimente extreme ar putea avea nevoie de o analiză suplimentară, precizează raportul ENSREG.

În privinţa situaţiei centralei din România în legătură cu un posibil cutremur, experţii europeni arată că există puţine informaţii despre coeficienţii de siguranţă ale efectelor determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta şi despre punctele vulnerabile şi nu există nicio dovadă că au fost luate în considerare îmbunătăţiri în faţa seismelor. În acest domeniu se propune continuarea eforturilor, iar experţii europeni recomandă CNCAN să obţină programe de calitate din partea concesionarilor şi să se asigure că activitatea este continuată în mod adecvat.

Procesul actual de revizuire a activităţii nucleare (PSR) include analizarea tuturor factorilor de risc externi. Riscul seismic a fost reevaluat recent, înaintea desfăşurării testelor de stres, ca parte a studiului privind riscul seismic la ambele unităţi ale centralei de la Cernavodă.

Raportul ENSREG mai relevă că există probe potrivit cărora centrala de la Cernavodă se conformează cerinţelor fundamentale de proiectare privind riscul inundaţiilor. În prezent are loc o primă revizuire a securităţii nucleare (PSR). Nu există informaţii suplimentare privind coeficienţii de siguranţă pentru efectele determinate de o trecere bruscă de la o stare la alta şi puncte vulnerabile şi nicio dovadă că au fost luate în considerare potenţiale ameliorări specifice. În prezent are loc o puternică activitate de actualizare a unei părţi din analizele legate de inundaţii. Un număr de echipamente de siguranţă sunt localizate în subteran şi trebuie luate în considerare ameliorarea prevederilor pentru a le proteja în faţa inundaţiilor (alte măsuri decât ridicarea platformei centralei nucleare).

Raportul mai arată că există informaţii limitate legate de condiţiile meteorologice extreme. Abordarea urmată de autorităţile române pare să fie în concordanţă cu standardele canadiene. Reevaluarea bazelor proiectate este inclusă în procesul de revizuire a securităţii nucleare (PSR). Nu există informaţii despre capacitatea centralei dincolo de baza proiectată şi nici o identificare a efectelor ‘cliff-edge’ sau a punctelor vulnerabile.

În ceea ce priveşte evaluarea asupra pierderii alimentării cu energie electrică şi a pierderii totale a ultimei surse de răcire, experţii europeni notează că raportul României privind testele de stres este bine scris, oferă un nivel corespunzător de detalii şi respectă cerinţele ENSREG. În ceea ce priveşte sursele electrice, există un nivel satisfăcător de surplus şi diversitate, la fel ca şi în cazul surselor primare şi alternative de răcire.

Referitor la evaluarea centralei privind managementul accidentelor grave, după evaluarea rapoartelor naţionale şi vizita în ţară, experţii europeni au observat progrese satisfăcătoare în implementarea directivelor privind managementul accidentelor grave, asociat cu un număr semnificativ de modificări de echipamente într-o perioadă scurtă de timp.

Totuşi, notează raportul ENSREG, România ar trebui să ţină cont de următoarele puncte: Concesionarul ar trebui să examineze, pentru situaţiile speciale de închidere a centralei, orice posibilă slăbiciune a reactoarelor nucleare de la Cernavodă în concordanţă cu specificaţiile testelor de stres.

Directivele managementului accidentelor grave pentru situaţiile de închidere a centralei ar trebui dezvoltate, recomandă ENSREG, care propune de asemenea verificarea nivelului de pregătire al procedurilor pentru operaţiunile de urgenţă bazate pe evenimente şi simptome pentru situaţiile de accident.

CNCAN ar trebui să finalizeze încorporarea în reglementările din România a cerinţelor privind managementul accidentelor severe şi, dacă este posibil, a unor obiective de siguranţă calitative şi cantitative în legătură cu protecţia populaţiei.

Directorul CNE Cernavodă, Ionel Bucur, declara la 25 ianuarie pentru Agerpres că, în urma rezultatelor la testele de stres, centrala nucleară din România este printre cele mai sigure din lume şi că riscul producerii unui accident nuclear similar celui de la Fukushima este inexistent.