Reorganizarea Hidroelectrica se va face fără vânzarea de active şi cu asigurarea locurilor de muncă

„Părţile semnatare se angajează că reorganizarea Hidroelectrica se va face din punct de vedere al mecanismelor economice, fără vânzarea de active, cu menţinerea în integralitate a drepturilor salariaţilor societăţii şi cu asigurarea stabilităţii locurilor de muncă, într-un climat normal de muncă în scopul redresării economice a societăţii”, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica şi administratorul judiciar.

Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis, miercuri, deschiderea procedurii generale de insolvenţă în cazul Hidroelectrica, în urma cererii depuse de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica.

Administratorii companiei de stat au decis să solicite intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica din cauza scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, a afirmat marţi că intrarea în insolvenţă, după „un dezastru de management” şi seceta din 2011, nu vizează falimentul companiei, ci reorganizarea, care va dura 16-18 luni, şi nu va duce la vânzarea de active sau închiderea de hidrocentrale.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), şi cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).

Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.