Toate privirile spre BCE, după summit-ul UE anticriză

Consiliul guvernatorilor BCE se va reuni joi pentru a stabili dobânda de politică monetară, aflată în prezent la minimul record de 1%, iar majoritatea analiştilor anticipează o reducere a acesteia pentru stimularea creşterii economice.

Nu este însă sigur dacă BCE va anunţa de exemplu noi măsuri de suplimentare a lichidităţilor puse la fispoziţia băncilor sau reluarea de achiziţii de obligaţiuni publice pe piaţa secundară.

Cu toate acestea, numai o acţiune semnificativă a BCE, cu mijloace financiare teoretic limitate, ar putea pune capăt „unui cerc vicios al fricii”, a declarat Holger Schmieding, analist la banca Berenberg.

„Dacă acordul cere BCE să intervină cu o susţinere serioasă a pieţelor de obligaţiuni, ar putea fi un succes răsunător. Dacă BCE se va abţine, criza ar putea escalada periculos în timpul verii”, a arătat Schmieding.

El consideră că BCE trebuie să arate că nu va permite ca dobânzile împrumuturilor ţărilor din zona euro să ajungă la niveluri nesustenabile, cum se întâmplă în prezent în Spania şi Italia, şi că se angajează să intervină fără limite, dacă spread-ul obligaţiunilor faţă de cele germane, de referinţă, depăşeşte 5,5%.

În pofida agravării crizei, programul BCE de achiziţii de obligaţiuni suverane a fost practic oprit de ja jumătatea lunii februarie, instituţia considerând că nu intră în atribuţiile sale să rezolve problemele bugetare ale statelor.

Liderii zonei euro au decis vineri ca fondurile de salvare EFSF şi ESM să poate cumpăra direct obligaţiuni suverane ale ţărilor cu probleme financiare.

Capacitatea de intervenţie a acestor fonduri nu va putea depăşi 700 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro sunt deja utilizate pentru susţinerea Greciei, Irlandei şi Portugaliei.