BNR: Românii s-au speriat de băncile greceşti şi au retras din depozite

Românii au luat în seamă criza din Grecia şi şi-au retras depozitele din băncile cu capital majoritar elen. Băncile greceşti au fost nevoite să îşi ajusteze şi activele şi cota lor de piaţă a scăzut puternic.
Mihai Banita - lun, 02 iul. 2012, 09:12
BNR: Românii s-au speriat de băncile greceşti şi au retras din depozite

Băncile cu capital grecesc aveau la sfârşitul anului 2010 a doua cea mai mare pondere în totalul activelor (16,7%). La sfârşitul anului 2011, cota din total active a scăzut la 13,3% şi în martie 2012 a ajuns la 13%, se arată în raportul anual al BNR. Deponenţii români au preferat să îşi mute economiile la alte bănci.

„Grupa băncilor cu capital grecesc, în scădere până la 13% (pondere în activul agregat) la 31 martie 2012, a consemnat o repoziţionare în cadrul sectorului bancar, ca efect al restrângerii bazei locale de depozite, în contextul percepţiei negative a unor deponenţi indusă de evenimentele din Grecia, fiind surclasată pentru prima dată de băncile cu capital românesc şi francez, care deţineau la 31 martie 2012 o cotă de 17,5% şi respectiv 13,1%”.

De asemenea, spune BNR, finanţarea de la băncile mamă din Grecia s-a redus. BNR nu notează că ar exista un fenomen similar şi în cazul altor grupe de bănci, astfel că   dezintermedierea financiară (delevreging) nu a fost semnificativă în România.

„În pofida reducerii finanţării externe în cadrul grupei băncilor greceşti, nu s-a constatat o tendinţă de dezintermediere generalizată, iar acolo unde s-a produs, aceasta s-a realizat prin vânzare de credite. Creşterea uşoară în termeni reali, pe total sistem bancar, a volumului de credite acordate sectorului privat constituie o dovadă suplimentară a manifestării izolate a acestui fenomen(…) Expunerile faţă de filialele româneşti au fost menţinute la un nivel relativ constant, în pofida dificultăţilor întâmpinate de grupurile bancare din zona euro prezente în România, reflectate de retrogradarea rating-urilor şi creşterea costurilor de finanţare.”.

Pe de altă parte, BNR spune că „procesul de dezintermediere” se poate manifesta la noi prin următoarele canale:

 – reducerea finanţării externe ca urmare a deteriorării condiţiilor macroeconomice, cu efect asupra lichidităţii instituţiilor de credit;
– tendinţa grupurilor bancare străine de a diminua expunerea filialelor faţă de sectorul neguvernamental, ca strategie pentru reducerea cerinţei de capital la nivel de grup (prin diminuarea expunerii ponderate la risc, având în vedere că elementele de natura creditelor acordate sectorului real au o pondere de risc ridicată);
– măsurile orientate spre eficientizarea activităţii de exploatare (de exemplu, reducerea expunerii faţă de anumite sectoare sau categorii de debitori, vânzarea unor portofolii de credite, redimensionarea cheltuielilor nelegate în mod nemijlocit de generarea de venituri sau chiar restructurarea reţelei teritoriale).

 Băncile din România şi-au păstrat un nivel al solvabilităţii ridicat, arată Banca Naţională: 14,9% 2011 şi 14,6% la 31 martie 2012, peste pragul de 10%, însă în scădere de la nivelul de 15% înregistrat la finele anului 2010.

Mai îngrijorătoare este însă evoluţia creditelor neperformante. Rata acestora în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii a fost de 18,8% la 31 decembrie 2011 şi 20,9% la
31 martie 2012. Banca Naţională spune că în cazul IMM se înregistrează „atât dinamica cea mai alertă, cât şi nivelul cel mai înalt”. Pe segmentul populaţiei, rata creditelor neperformante era de 8,2% la finele anului 2011 şi de 8,98% în martie 2012). Sectorul corporaţiilor a înregistrat o rată a creditelor neperformante de 3,7 la sută atât la finele anului 2011, cât şi la 31 martie 2012. La nivel agregat, rata creditelor neperformante a crescut cu 2,4 puncte procentuale în 2011, la 14,3% şi la 15,9% la 31 martie 2012.

Te-ar mai putea interesa și
La ce preţ al petrolului intervine un risc critic pentru România – Efecte secundare deosebit de puternice ameninţă economia ţării noastre (analiză XTB)
La ce preţ al petrolului intervine un risc critic pentru România – Efecte secundare deosebit de puternice ameninţă ...
Un nou val de scumpiri ale petrolului poate afecta preţurile şi ritmul economiei româneşti, în condiţiile în care sensibilitatea indicelui preţurilor de consum (IPC) din România la pieţele......
Un petrolier a ocolit Strâmtoarea Ormuz, trecând prin Marea Roşie ca rută alternativă
Un petrolier a ocolit Strâmtoarea Ormuz, trecând prin Marea Roşie ca rută alternativă
Un petrolier sud-coreean a trecut prin Marea Roşie, o premieră după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată în contextul ...
Lufthansa taie zborurile spre România. Explozia prețului la kerosen lovește cel mai mare grup aviatic din Europa
Lufthansa taie zborurile spre România. Explozia prețului la kerosen lovește cel mai mare grup aviatic din Europa
Grupul Luhthansa, cel mai mare din Europa, a anunțat măsuri drastice de a reduce costurile în creștere ale kerosenului. ...
Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani ale României a ajuns la 7,10% și tinde să crească. Piața reacționează la incertitudinea politică
Dobânda la titlurile de stat pe 10 ani ale României a ajuns la 7,10% și tinde să crească. Piața reacționează la incertitudinea ...
Dobânda la titlurile de stat ale României a ajuns pe 17 aprilie 2026 la 7,10%, iar șansele ca aceasta să crească pe ...