Când banii nu mai contează. Unde şi când a fost cea mai mare inflaţie din istorie. Top 5

Jurnaliştii francezi citează un studiu publicat anul trecut de doi cercetători de la Universitatea din Baltimore, Steve Hank şi Nicholas Krus. Cei doi au numărat 56 de perioade de hiperinflaţie în istoria recentă, plecând de la premisa că există hiperinflaţie atunci când preţurile cresc cu 50% pe lună. Iată un top al celor mai mari inflaţii din lume:

1.Ungaria, iulie 1946: Rata lunară a inflaţiei: 4.190.000.000.000.000.000 %

După cel de-al doilea război mondial, nu se mai găsea nimic. Foşti aliaţi ai Germania naziste, ocupaţi de Armata Sovietică, ungurii au votat totuşi un partid conservator la alegerile din noiembrie 1945. Evident, au apărut tensiuni între sovietici şi conducerea ţării, care nu au ameliorat cu nimic situaţia economică. În plus, nici comuniştii nu aveau nici un interes pentru îmbunătăţirea situaţiei economice, dând vina pe guvern pentru situaţia economică. Fără nici un ajutor din exterior, statul ungar nu a avut altă soluţie pentru a plăti salariile decât tipărirarea a miliarde de pengo, moneda ungară de la acea vreme. Rezultatul: hiperinflaţia. Între august 1945 şi iulie 1946, preţurile au crescut cu 207% în fiecare zi, în medie.

2.Zimbabwe, noiembrie 2008. Rata lunară a inflaţiei: 79.600.000.000.000 %

Conflictul deschis între preşedintele ţării, Robert Mugabe, şi comunitatea internaţională, a izolat statul african. Penuria de hrană şi folosirea în exces a tiparniţei de bani au condus la hiperinflaţie, în perioada martie 2007-noiembrie 2008. În medie, preţurile au crescut cu 98% în fiecare zi.

Iugoslavia, ianuarie 1994. Rata lunară a inflaţiei: 313.000.000 %

Regimul lui Slobodan Milosevic a susţinut comunitatea sârbă în conflictul dfin Bosnia, lucru care i-a adus sancţiuni din partea comunităţii internaţionale, ceea ce a izolat ţara iar inflaţia şi-a arătat colţii. Mai ales că fosta Iugoslavie se destructura, iar economia se prăbuşea în condiţiile în care fostele republici Croaţia şi Slovenia şi-au declarat independenţa. În fiecare zi, preţurile creşteau cu 64% în spaţiul care a rămas în fosta Federaţie Iugoslavă.

Germania, octombrie 1923. Rata lunară a inflaţiei: 29.500%

După înfrângerea din 1918 şi tratatul de pace de la Versailles din 1919, Germania a fost obligată la plata unor uriaşe daune de război. Moneda metalică a devenit practic de negăsit, iar guvernul Republicii de la Weimar a dat drumul la tiparniţa de bancnote pentru a finanţa cheltuielile din ce în ce mai mari ale statului. După o primă perioadă de hiperinflaţie, în ianuarie 1920, creşterea preţurilor ajunge la niveluri dramatice începând din august 1992, spirala inflaţionistă accelerându-se odată cu ocuparea bazinului Ruhr de către trupele franco-belgiene în ianuarie 1923. Vârful a fost atins în octombrie 1923. Din ianuarie 1924, hiperinflaţia a fost stopată ca urmare a denominării mărcii, a unui control bugetar mai strict şi a faptului că banca centrală a devenit independentă.

Grecia, octombrie 1944. Rata anuală a inflaţiei: 13.800%

Hiperinflaţia izbucneşte în Germania odată cu invadarea ţării de către trupele germane, în cel de-al doilea război mondial. Ţara, care oricum avea o economie fragilă, a fost jecmănită de nazişti şi, înainte de eliberare, a fost divizată în zone controlate de diverse grupări ale rezistenţei, uneori rivale. După 1944, tensiunile au crescut între rezistenţa de stânga şi guvernul pro-britanic, ajungându-se la un război civil care a durat până în 1949. Hiperinflaţia va dura 55 de luni, cea mai lungă perioadă care apare în studiul celor doi cercetători. În medie, preţurile au crescut cu 17,9% în fiecare zi.