Dumitru: România va rambursa 13 miliarde euro în următorii doi ani; rezervele valutare în pericol

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În 2013 – 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe. Dacă cumulăm şi dobânzile de plată, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României va trebui plătească în următorii doi ani circa 13 miliarde de euro datorie externă şi alte datorii în valută. Dacă nu reuşim să atragem noi finanţări din pieţele private externe şi nu absorbim mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internaţională a BNR ar putea scădea foarte rapid. Credibilitatea externă este crucială pentru a asigura accesul la pieţele externe private”, a spus preşedintele Consiliului Fiscal, care ocupă şi poziţia de economist şef al Raiffeisen Bank România.

Cea mai mare parte din sumă revine BNR, care va avea de rambursat la FMI 7,6 miliarde de euro, fără dobânzi, aproape 4 miliarde de euro anul viitor şi 3,7 miliarde de euro în 2014. Tot plăţi către FMI va efectua şi Ministerul Finanţelor, cu un total de 2 miliarde de euro, câte un miliard în fiecare an.

De asemenea, Ministerul Finanţelor va rambursa anul viitor 1,8 miliarde euro, reprezentând bonduri în valută atrase de pe piaţa internă, iar în 2014 va avea scadenţe similare de circa un miliard de euro.

Dumitru a atras atenţia că în ultimul an (iulie 2011 – iulie 2012) investitorii străini şi-au redus deţinerile de titluri de stat cu 7 miliarde de lei , de la un vârf de aproape 12 miliarde de lei la circa 5 miliarde lei, ceea ce ar putea impact suplimentar în rezerva valutară, chiar dacă aceasta este considerată înaltă la această oră.

„Pentru a menţine activitatea economică cel puţin la nivelul actual avem nevoie să finanţăm deficitul de cont curent de circa 4% din PIB (peste 5 miliarde euro pe an) şi să refinanţăm datoria externă, datorie publică şi privată care pe termen scurt se ridică la 20 de miliarde euro. În cazul în care nu asigurăm această finanţare, diferenţa poate fi acoperită pe termen scurt prin utilizarea rezervelor internaţionale ale BNR sau va trebui să acceptăm o nouă ajustare a deficitului de cont curent, însoţită de depreciere de curs de schimb, compromiţând astfel şansele de revenire economică”, a spus Dumitru.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, s-a arătat mai puţin îngrijorat de perspectiva rambursărilor mari din următorii doi ani, arătând că la actualele randamente din pieţele internaţionale, apropiate de zero, vor exista destui investitori dispuşi să-şi plaseze lichidităţile în R|omânia.

Croitoru a lansat chiar opţiunea de a încheia un noui acord cu FMI în condiţii mult mai relaxate, de tipul „precautionary credit line”, care să ofere o credibilitate şi mai mare politicilor adoptate de guvernele naţionale.

Consilierul guvernatorului BNR nu a detaliat, astfel că nu a dat soluţii cum ar putea fi convinşi experţii FMI pentru o formulă mai relaxată de înţelegere în condiţiile în care România are mari întârzieri în realizarea criterilor convenite în actualul acord, pe care autorităţile române au decis să-l trateze ca pe unul de tip „precautionary”.