Cum se va sfârşi criza datoriilor. 5 scenarii

Cele mai probabile scenarii de încheiere a crizei datoriilor sunt acelea în care este crescută capacitatea de intervenţie a Fondului de salvare a Euro, potrivit unui studiu al analiştilor de la celebra bancă de investiţii Nomura. Costul: creşterea economică pe termen lung  este compromisă. Întârzierile sporesc șansele scenariilor negative.
MONEY.RO - mar, 22 nov. 2011, 15:21

Toate variantele, concepute de Peter Westaway, Jens Sondergaard şi Dimitris Drakopoulos de la Nomura, citate de Business Insider, duc la proiectul uniunii fiscale a Uniunii Europene, dacă aceasta ar supravieţui decesului sau reconfigurării monedei unice.

Cel mai puțin probabil scenariu este:

1. Soluţia miraculoasă – probabilitate 5%

Acest scenariu presupune o  consolidare rapidă și robustă a puterii financiare a Fodnului de Stabilitate a Euro (EFSF), care să  permită ştergeri de datorii, restructurarea lor. Dobânzile  reduse ale Băncii Centrale Europene (BCE) precum  şi paşii spre uniunea fiscală a ţărilor din Euroland nu ar afeca semnificativ creşterea economică pe termen lung.

Aproape la fel de improbabil este socotit şi scenariul:

2. Fragmentarea sau Desfiinţarea  Zonei Euro  – 8%

Grecia părăseşte zona euro, după declararea incapacităţii de plată (default). Profesioniştii Nomura acordă o probabilitate de numai 2% falimentului şi ieşirii din euro a Spaniei şi Italiei.

Vom reveni în final cu câteva comentarii ale celor 3 strategi de la Nomura, care ar putea să schimbe scorul acestei variante.

Scenariul cel mai probabil este…

3. „Talmeş-balmeş“ şi supravieţuire – 40%

Fondul de salvare a euro (EFSF) este implementat cu succes, randamentele obligaţiunilor spaniole şi italiane coboară (odată cu dobânzile de refinanţare), solvabilitatea lor devine credibilă şi băncile europene se recapitalizează. În acest caz, „Euro supravieţuieşte, dar pe termen lung robusteţea creşterii economice rămâne scăzută“, se spune în studiul celor de la Nomura.

Necazul este că și scenariul  falimentului „controlat“ al Italiei și Spaniei este aproape la fel de probabil. Mai rău, deocamdată, scenariul următor  seamănă tot mai mult cu ce se întâmplă în realitate:

4.  Târâș prin noroi – 35%

BCE nu face suficient de mult  (adică nu cumpără destul) pentru ca randamentele spaniole și italiene să se reducă. Cele două țări pierd accesul pe piaţă. Fondul de salvare este umflat mai mult artificial pe căi care se dovedesc foarte dureroase. „În cele din urmă, pe continent trebuie să continue progresele spre uniunea fiscală“.

În fine, avem şi scenariul:

5. Falimentul Zonei Euro – 12%

Grecia dă faliment. BCE opreşte sprijinirea sistemului bancar elen, dar salvează Fondul de Salvare EFSF. Grecia intră într-o recesiune profundă 10-20%. Fără o multiplicare serioasă a resurselor  acestuia Spania şi Italia nu mai pot fi salvate.

Am păstrat comentariul complet al meseriaşilor de la Nomura după expunerea acestei variante pentru că ea este foarte asemănătoare cu varianta nr. 2. Atât de mult încât se pot contopi, iar probabilităţile lor se pot aduna într-un periculos 20%.  

Ieşirea unei singure ţări din euro, va duce la falimentul  monedei unice.

Iată de ce:

În ambele cazuri (2 şi 5), „controlul fluxurilor de capital trebuie să fie impus pentru a preveni implozia sistemelor bancare naţionale de o ieşire oficială  din Zona Euro (uniunea monetară europeană,UEM)“. Acest lucru ar fi probabil precipitat de eşecul Greciei de a-şi îndeplini obiectivele de austeritate şi a liniilor de retragerea liniilor de finanţare, inclusiv a sprijinului BCE.

Mondedele țărilor care părăsesc UEM vor suferi deprecieri strategice, probabil de ordinul a 25% într-o încercare de a restabili competitivitatea. Băncile centrale naţionale va trebui să restabilească rapid credibilitatea pentru a evita hiperinflaţia.

Țările afectate ar suferi o recesiune severă, din cauza accesului pierdut la finanţare pe piaţă şi a slăbiciunii sectorul bancar. Creșterea datoriei interne și  devalorizarea noilor monede naționale ar conduce la creşterea implicite din sectorul privat.

Dar, cel mai important, toate acestea vor face duce la  pierderea încrederii în Europa, ceea ce „va provoca, probabil,  o recesiune prelungită în zona euro (a ceea ce va mai fi rămas din ea, n.red.). Rezultatul: toţi membrii zonei euro vor pierde“, conchid analiştii Nomura.

Te-ar mai putea interesa și
Netanyahu a postat o imagine generată de AI cu o bombă nucleară care loveşte Tel Avivul şi a avertizat cu privire la pericolul unui „al doilea Holocaust” dacă nu va fi votat
Netanyahu a postat o imagine generată de AI cu o bombă nucleară care loveşte Tel Avivul şi a avertizat cu privire la ...
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a publicat duminică o imagine generată de inteligenţa artificială care înfăţişează o explozie nucleară în Tel Aviv, avertizând populaţia cu doar......
ZF Friedrichshafen, cu 5.000 de angajați în România, continuă reducerea costurilor
ZF Friedrichshafen, cu 5.000 de angajați în România, continuă reducerea costurilor
Măsurile de reducere a costurilor și succesele înregistrate în America de Nord, au ajutat marele furnizor auto ZF Friedrichshafen, ...
Kaufland angajează lucrător comercial cu 3.300 lei net, şef de raion cu 4.300 lei şi tichete de masă
Kaufland angajează lucrător comercial cu 3.300 lei net, şef de raion cu 4.300 lei şi tichete de masă
Kaufland e una dintre puţinele companii din retailul alimentar care a ales să transparentizeze informaţii despre grilele ...
Bursa de la Bucureşti a pierdut aproape patru miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de la Bucureşti a pierdut aproape patru miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut, în această săptămână, 3,86 miliarde de lei la capitalizare (-0,55%), în ...