Cipru ar putea majora impozitele în schimbul unui acord de sprijin

Adaugă-ne ca sursă preferată

O delegaţie a troicii formate din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional se află în prezent în Cipru pentru a negocia un acord de sprijin. Potrivit estimărilor autorităţilor de la Nicosia, Ciprul ar avea nevoie de 17 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde de euro pentru sprijinirea băncilor.

Printre solicitările creditorilor internaţionali se numără majorarea impozitelor, o taxă temporară pe câştigurile de capital şi introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare.

Sursa citată de Reuters susţine că o mică majorare a taxelor împreună cu o taxă temporară pe câştigurile de capital ar putea fi luate în considerare de autorităţile cipriote. ‘Se pare că negocierile încep să dea rezultate şi au fost identificate compromisurile adecvate’, a declarat sursa.

Până acum tema majorării impozitului pe companii, care în Cipru este fixat la 10%, una din cele mai mici cote din Uniunea Europeană, nu era o opţiune pentru autorităţile de la Nicosia. Însă varianta majorării impozitelor s-ar putea dovedi a fi cel mai mic rău, dacă FMI insistă ca, în schimbul programului de sprijin, deponenţii din băncile cipriote să fie obligaţi să suporte unaşa-numit ‘haircut’. Oficialii ciprioţi au lăsat să se înţeleagă că ar putea fi dispuşi la o majorare a taxelor şi impozitelor în condiţiile în care orice atingere adusă depozitelor bancare este însă exclusă.

Întrebat luni dacă este posibilă o majorare a taxelor, Averof Neophytou, unul din liderii partidului la putere, a spus că Ciprul va trebui să ia o decizie deoarece are nevoie de un program de sprijin pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. ‘La final vom analiza argumentele şi contra, vom stabili priorităţile şi vom decide care sunt măsurile care pot fi luată şi care nu afectează creşterea’, a declarat Neophytou pentru postul public de radio.

În cazul în care va primi un program de sprijin, Ciprul va deveni a cincea ţară din cele 17 state ale zonei euro care va beneficia de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.