Isărescu aprobă soluţia din Cipru: Dacă cineva ţine câteva milioane la o bancă, nu ia 0,1% dobândă

„Ştiţi că principiul clasic este următorul: când o bancă are probleme, primii care plătesc sunt acţionarii. Şi în România, dacă vreo bancă intră la necazuri, primii care plătesc sunt acţionarii, îşi mănâncă capitalul. Că au lăsat-o să se expună riscant. Acum se extinde responsabilitatea de la proprietari la creditorii mari. Nu o extrapolaţi, pentru că în România toate băncile au o solvabilitate chiar excesivă (…) Dacă cineva ţine câteva milioane pe pasivul unei bănci, nu ţine pentru o dobândă de 0,1%. Consideră că dă credite pe undeva şi lui îi dă 4%, când în lume este zero şi ceva. Şi-a asumat un risc. Îi protejăm pe deponenţii mici”, a spus Isărescu.

El a explicat că atunci când un investor ajunge să deţină sume mari în bănci, de ordinul milioanelor de euro, însemnaă că şi-a asumat un risc.

„Altminteri, ai şi alte opţiuni, poţi să cumperi titluri de stat, obligaţiuni”, a afirmat Isărescu, după ce anterior a menţionat că nu doreşte să dea sfaturi oamenilor bogaţi în privinţa modului în care să-şi plaseze disponibilităţile.

Şeful băncii centrale apreciază că investitorii care şi-au asumat riscurile „pentru a obţine un câştig pe măsură” din depozite de la băncile cipriote ar fi normal să contribuie la acoperirea pierderilor băncii.

„Altminteri, dacă o bancă se prăbuşeşte, cine credeţi că plăteşte? Nu doar acţionarii, toţi deponenţii, şi cei mici, dacă nu sunt asiguraţi. Judecata nu este departe de economia de piaţă”, a spus Isărescu.

Ciprul a încheiat un acord de bailout de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană, care presupune desfiinţarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, şi transferarea activelor viabile şi a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă. Deponenţii care deţin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanţarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenţii cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituţiei, în funcţie de sumele necesare.

Guvernul din Cipru a limitat începând de joi suma de bani cash cu care se poate ieşi din ţară la 1.000 euro de persoană, iar retrgerile din consturi au fost limitate la 300 de euro pe zi, potrivit variantei finale a restricţiilor impuse asupra circulaţiei capitalului.

Restricţiile au fost introduse pentru a preveni retragerile masive de bani de la băncile din ţară, în urma încheierii acordului de bailout.

Băncile nu au voie să efectueze plăţi non-cash sau transferuri de bani, cu următoarele excepţii: transferuri comerciale; plăţi salariale (după prezentarea documentelor necesare); achitarea taxelor de şcolarizare pentru studenţii ciprioţi din străinătate şi acoperirea cheltuielilor curente ale acestora, însoţite de documente doveditoare; plăţi cu cardul de debit sau de credit, în cuantum de maximum 5.000 euro pe lună.

În cazul plăţilor comerciale, spre exemplu cele efectuate de firme pentru importuri, tranzacţiile mai mici de 5.000 de euro nu sunt restricţionate, cele între 5.001 şi 200.000 de euro trebuie avizate de banca centrală în termen de 24 de ore, iar cele mai mari de 200.000 euro vor fi evaluate de la caz la caz.

Depozitele la termen nu pot fi accesate cu excepţia situaţiei în care titularul doreşte să plătească un credit la aceeaşi bancă.

Restricţiile afectează toate conturile din Cipru, toate tipurile de plată şi transfer de bani în orice monedă.