Curtea de conturi din Germania critică dur planul de relansare economică lansat de Uniunea Europeană

Curtea de conturi germană critică planul de relansare post-COVID al UE, ale cărui efecte financiare ar urma, potrivit instituţiei, să aibă repercusiuni şi asupra viitoarei generaţii, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Impactul financiar se va face simţit până la următoarea generaţie”, a avertizat joi preşedintele Curţii de conturi, Kay Scheller, într-un raport privind acest plan gigantic prezentat parlamentului german.

Acest plan, adoptat de statele europene în cadrul unui summit în decembrie, mizează în special pe o mutualizare a datoriilor ţărilor membre ale UE, un aspect care îi îngrijorează în mod special pe membrii Curţii de conturi germane. O parte din bani va fi acordată sub formă de împrumuturi, iar alta sub formă de subvenţii.

„Este vorba despre o mutualizare a datoriei şi a responsabilităţii, un moment de cotitură. Pentru bugetul federal asta comportă riscuri considerabile”, şi-a exprimat îngrijorarea Kay Scheller.

Noua datorie de 750 de miliarde de euro este menită să fie rambursată în următorii 30 de ani, subliniază Curtea în raportul său. „Dar ne putem întreba cine va contribui la ce şi când”, a obiectat Scheller, subliniind că regulile bugetare ale UE nu se aplică la această datorie.

„Statele membre ar putea deci, teoretic, să se îndatoreze de manieră nelimitată la nivelul UE şi să-şi atribuie aceste fonduri sub formă de subvenţii”, a avertizat el.

Planul riscă, de asemenea, „să reducă încurajarea precauţiei responsabile şi să slăbească disciplina bugetară”, se teme Kay Scheller.

Nu există un plan de rambursare constrângător, îşi exprimă regretul Curtea, pledând pentru un acord între ţările UE privind rambursarea datoriei înainte ca banii să fie cheltuiţi.

„Împrumutul comun nu trebuie să fie o instituţie permanentă”, a avertizat în consecinţă Scheller, subliniind că Germania, potrivit Curţii de conturi, va vărsa 65 de miliarde de euro în plus faţă de suma de care va beneficia.

Curtea de conturi concluzionează că fondul de restructurare ar putea în cele din urmă să slăbească UE şi să pună în pericol stabilitatea uniunii economice şi monetare. „Asta poate alimenta speranţa că şi costurile viitoarelor crize vor fi de asemenea suportate de comunitatea statelor”, susţine Scheller.

UE a făcut apel vineri la statele membre „să accelereze” ratificările naţionale ale mecanismului care permite finanţarea planului de relansare masiv post-COVID, din care primele plăţi ar putea interveni „la începutul verii”.