Un nou bailout în zona euro? Costul asigurării datoriilor Sloveniei, în creştere

Costul contractelor credit-default swap (CDS) pe datoria Sloveniei cu scadenţa la 5 ani a crescut cu până la 66% după 15 martie, ultima şedinţă bursieră înainte ca Ciprul să anunţe acordul convenit cu UE şi FMI, respins în forma iniţială de parlamentari, care nu au fost de acord cu taxarea tuturor depozitelor bancare.

Astfel, rata CDS pentru Slovenia a atins pe 28 martie 414 puncte de bază (4,14 puncte procentuale), maximul ultimelor 6 luni, faţă de 250 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) pe 15 martie.

La finalul săptămânii trecute, costul CDS pentru Slovenia era de 3,88 puncte procentuale, în urcare cu 35% faţă de nivelul de la jumătatea lunii martie. Indicatorul a crescut cu 54% în cazul Ciprului, respectiv cu 13% pentru Portugalia.

Guvernul sloven, învestit cu două săptămâni în urmă, încearcă să găsească o soluţie pentru sprijinirea băncilor, afectate grav de recesiune, cu credite neperformante echivalente cu aproximativ 20% din Produsul Intern Brut.

Guvernul din Cipru a fost nevoit să accepte desfiinţarea celei de-a doua bănci din ţară după active şi utilizarea depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro, pragul de garantare în UE, pentru recapitalizarea sistemului financiar.

„După rezoluţia situaţiei din Cipru, Slovenia a fost în centrul atenţiei. Faptul că economia ţării este mică a devenit în mod clar un dezavantaj în era post-Cipru, alimentând speculaţiile că Slovenia va fi următoarea pe listă”, comentează pentru Bloomberg un analist de la Rabobank International.

PIB-ul Sloveniei reprezintă 0,4% din economia zonei euro, în timp ce Cipru are o pondere de 0,2%.

Randamentul obligaţiunilor slovene denominate în dolari, cu maturitatea în 2022, a crescut la nivelul record de 6,31% la sfârşitul lunii martie, aproape de nivelul la care alte state din zona euro, precum Irlanda şi Portugalia, au fost nevoite să solicite bailout-uri.

Guvernul sloven are în desfăşurare un program de 4 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului bancar.

Deficitul bugetar al Sloveniei va creşte la 5,1% din PIB în acest an, după convertirea în capital a datoriilor către stat ale băncii Nova Ljubljanska Banka, afectată de recesiune şi prăbuşirea pieţei construcţiilor.

Sistemul bancar din Slovenia, după active, este mult mai mic în raport cu Produsul Intern Brut decât cel din Cipru. Înainte de bailout, băncile cipriote aveau active echivalente cu de 8 ori Produsul Intern Brut, faţă de un raport de aproximativ 1,3 în cazul Sloveniei, 3 pentru Spania sau 2,5 pentru Italia.

Datoria publică a Sloveniei raportată la PIB este de asemenea mai redusă decât în alte ţări: 53,7% la în 2012, faţă de 86,5% în Cipru.