Comerţul UE, afectat sever de pandemie în 2020

În ultimul deceniu, rata de creştere a exporturilor, după ce a înregistrat valori ridicate (12% în 2011 şi 9% în 2012), a rămas pozitivă până în 2019, înainte de a scădea puternic în 2020. Rata de creştere a importurilor a atins un vârf în 2011 (12%), urmat de fluctuaţii reduse între 2012 şi 2015, înainte de a creşte semnificativ în 2017 şi în 2018, şi încheind deceniul cu un sever declin în 2020.

Anul trecut, UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 217 miliarde de euro. În ultimul deceniu, după ce a înregistrat un deficit redus în 2011, UE a înregistrat continuu excedent al balanţei comerciale, care a atins nivelul de vârf de 264 miliarde de euro în 2016. Excedentul s-a redus în 2017 şi în 2018, apoi a urcat din nou în 2019 şi în 2020.

Majoritatea statelor membre UE au făcut comerţ în special în interiorul pieţei unice europene. Proporţia fluxurilor intra-UE şi extra-UE în comerţul total cu bunuri a variat considerabil în rândul ţărilor membre ale blocului comunitar, reflectând legăturile istorice şi localizarea geografică.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a comerţului intra-EU atât pentru importuri cât şi pentru exporturi a fost anul trecut în Luxemburg. În contrast, Irlanda a fost ţara membră a blocului comunitar cu cea mai ridicată pondere atât pentru importurile cât şi pentru exporturile cu ţările terţe, ceea ce nu este surprinzător, ţinând cont că este principalul partener comercial al Marii Britanii.

În 2020, Olanda a fost punctul de intrare în UE, importând cea mai ridicată pondere de bunuri din ţările terţe, pe care le-a expediat în interiorul blocului comunitar. În contrast, Ciprul a avut o pondere importantă de bunuri importate din statele membre UE, iar cea mai ridicată pondere a fost exportată în afara blocului comunitar.