Datoria publică şi deprecierea leului. Creditele în valută ale populaţiei mai reprezintă doar 10% din totalul creditelor – analiză

Adaugă-ne ca sursă preferată

Când vine vorba de leu, toată lumea se uită cu teamă la posibila depreciere. Mulţi spun că leul este încă supraevaluat şi ar trebui să meargă mai aproape de nivelul de 5 lei. Şi totuşi, nivelul de 5 lei pentru un euro rămâne cu mult îndepărtat, orizontul pentru acest an fiind în medie de 4,95 lei pentru un euro, cel mult.

Dacă până nu demult spectrul deprecierii leului înceţoşa privirile debitorilor cu credite ipotecare, în special, dar şi pe ale bancherilor deopotrivă, acum lucrurile nu mai stau aşa. Ultimele date statistice publicate de BNR pentru luna februarie 2021 arată că doar 30% din creditele pe tot sistemul sunt în valută, binenînţeles datorită ponderii mari pe care o au creditele corporate în valută în tot sistemul bancar.

Dacă ne raportăm la soldul total al creditelor din sistemul bancar, persoanele fizice mai deţin doar 10,5% credite în valută, în timp ce, raportat la totalul împrumuturilor acordate de bănci gospodăriilor populaţiei, doar 20% mai sunt în valută. În acest context, impactul unui leu mai slab nu ar mai fi atât de puternic ca în timpul crizei din 2008.

Acesta ar fi un argument pro-depreciere leu. Economistul şef al BCR, Ciprian Dascălu, arată că „deprecierea leului este mult inferioară celor înregistrate de monedele din regiune, dacă ne raportăm la nivelurile de la începutul pandemiei şi a fost anticipată de prognozele pieţei”.

Ciprian Dascălu precizează şi de ce o depreciere mai puternică a leului ar fi de nedorit.

“O depreciere a leului, dată fiind ponderea datoriei publice în valută în total, duce la creşterea raportului dintre datoria publică şi PIB, precum şi la reducerea performanţei pentru expunerile nerezidenţilor pe titluri de stat în moneda locală care urmăresc ca criteriul de performanţă relativ la un index de bonduri, dacă nu este compensată de o scădere a randamentelor suverane în moneda locală”, spune economistul.

Dascălu arată că sunt beneficii pe termen scurt de competitivitate din prisma exportului net, dar şi dezavantaje legate de creşterea serviciului datoriei externe publice şi private şi de impactul inflaţionist, inclusiv asupra aşteptărilor, al deprecierii monedei naţionale.

Datoria publică a ajuns în februarie la 48% din PIB, de la 35,3% în 2019 și 47,3% în 2020, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Având în vedere că e posibil să avem un deficit de 80 miliarde lei, așa cum reiese din bugetul aprobat pentru 2021, e clar că nivelul datoriei publice va continua să urce.

Anticipatiile sondajului CFA România pe 6 luni indică nivelul unui euro la 4,93 lei, iar pe 12 luni la 4.97 lei. Anticipațiile nu sunt diferite de anii precedenți. Dacă ne uităm pe ultimii cinci ani în România cursul de schimb este pe o traiectorie de depreciere a leului, dar este o depreciere moderată, de circa 2% pe an.