O absorbţie completă a fondurilor UE ar asigura României o creştere anuală a PIB de 0,8 puncte procentuale în perioada 2021-2027 – Moody’s

Croația, Bulgaria și România vor câștiga cel mai mult din viitoarele finanțări UE, dar „provocările de punere în aplicare le va face mai greu să se bucure pe deplin de beneficii. O creștere a finanțării Uniunii Europene (UE, stabil Aaa) disponibilă guvernelor din Europa Centrală și de Est (CEE) va conduce la creșterea PIB-ului, reducerea ponderii datoriei publice în PIB şi la îmbunătăţirea dobânzilor la care ţările din ECE îşi pot finanţa datoria, deși provocările de implementare vor împiedica câștigurile în unele țări”, a declarat Moody’s Investors Services într-un raport publicat pe 20 aprilie.

Totodată, o creștere a finanțării Uniunii Europene va accelera creșterea economică în Centrul și Estul Europei, cu posibilitatea de îmbunătăţire a indicatorilor fiscali. Totuşi, „provocările de implementare pot încetini sau chiar reduce câștigurile în țări precum Croația, Bulgaria și România care ar trebui să beneficieze cel mai mult de finanțare”, a spus Heiko Peters, VP – Senior Analyst la Moody’s Investors Service.

Presupunând o absorbție completă a finanțărilor tradiționale și a granturilor, Moody’s estimează că finanțarea UE va adăuga 0,2 puncte procentuale la creșterea PIB pe an în Europa Centrală și de Est în 2021 – 2027. Croația (cu rating Ba1 cu perspectivă stabilă), Bulgaria (Baa1 cu perspectivă stabilă) și România (Baa3 cu perspectivă negativă) ar înregistra cele mai mari câștiguri, de un punct procentual pe an, primele două, şi de 0,8 puncte pe an România, în perioada 2021 – 2027.

O creștere mai ridicată ar determina ca ratele datoriei publice în PIB să scadă cu 2,3 ​​puncte cumulate în perioada 2021 – 2027. Croația, România și Bulgaria vor vedea cele mai mari reduceri cumulate, de 9,2, 4,3 și 3,7 puncte procentuale în 2021 – 2027. Republica Cehă (-1,1 puncte punctuale) și Polonia (-1,3 puncte punctuale) ar înregistra cele mai mici scăderi. Având în vedere costurile lor de finanțare mai mari decât UE, scăderea ponderii datoriei publice în PIB ar îmbunătăţi indicatorii de accesibilitate. Pentru România de exemplu, costurile cu finanţarea datoriei prin titluri pe 10 ani ar trebui să scadă sub 3%.

Unele țări din Europa Centrală și de Est ar putea utiliza aceste fonduri mai eficient prin îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și accelerarea reformei structurale, care la rândul său ar putea atrage investiții private și îmbunătăți competitivitatea. Cu toate acestea, reformele se confruntă cu propriile provocări, vor necesita timp pentru materializare și vor necesita instituții puternice. Evaluarea Moody’s a calității instituțiilor legislative și executive variază de la „Aa” în Republica Cehă la „Ba” în România. Dintre cele trei țări care vor beneficia cel mai mult de un volum crescut de subvenții din Mecanismul de Recuperare și Reziliență și de finanțarea tradițională a UE (Croația, Bulgaria și România), Croația este cea mai bine poziționată pentru a absorbi fondurile.

Provocările de implementare vor fi cele mai profunde în țările care vor câștiga cel mai mult din fondurile UE, Croația, Bulgaria și România. Republica Cehă și Slovenia cel mai probabil își realizează în totalitate câștigurile relativ minore din cauza indicatorilor lor favorabili care măsoară ratele istorice de absorbție și capacitățile instituționale. Menţionăm că, pe 23 aprilie 2021, agenţia internaţională de rating va prezenta raportul de evaluare al României, existând posibilitatea îmbunătăţirii perspectivei ratingului Baa3, de la negativă la pozitivă, cum s-a întâmplat în cazul deciziei Standard&Poor’s. Tot atunci îşi va prezenta raportul şi Fitch.