România va renunța la huilă din 2032 – ministrul Energiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

“Am avut discuţii cu sindicatele de la huilă şi am căzut de acord cu toate sindicatele de acolo. Mai avem patru mine de huilă, două în program de închidere şi alte două urmează şi ele să intre în programul de închidere.Ne-am propus ca phase-out pentru huilă anul 2032. Până în 2030 să punem în siguranţă zăcământul, care va fi utilizat la centrala Paroşeni, care are autorizaţie integrată de mediu şi a fost retehnologizată cu tehnologie japoneză. Apoi până în 2032 vorbim de ecologizarea efectivă a zonei”, a declarant ministrul, într-un interviu acordat agenției naționale de presă Agerpres.

“Lucrăm în momentul de faţă la nivelul ministerului la un pachet de ajutor social pentru cei ce lucrează în zona de resurse naturale energetice, huilă, lignit, uraniu. Vrem să aprobăm un memorandum în Guvern privind pachetul de ajutoare sociale, inclusiv venituri de completare, ne gândim în principal la cei care lucrează în subteran, la huilă, dar şi pentru cei de la lignit şi uraniu care poate îşi vor pierde locurile de muncă. Vrem să fie o umbrelă, o plasă de siguranţă pentru toţi cei care lucrează în zona de resurse minerale.

După aprobarea acestui memorandum vom veni cu o ordonanţă de urgenţă.

Ne gândim şi la pachete de reconfigurare profesională şi aici am rugat confederaţiile sindicale şi avem un prin răspuns de la Blocul Naţional Sindical, care doreşte să facă probono acest lucru, să ajute oameni să se recalifice, indiferent dacă sunt parte a BNS sau nu. Sunt binevenite şi alte confederaţii sindicale”, a continuat ministrul.

Complexul Energetic Hunedoara, singura companie din România care se ocupă de extracția huilei din minele din Valea Jiului și de producția de energie electrică în termocentralele Mintia și Paroșeni, are circa 4.000 de angajați.

Cum va arăta Valea Jiului fără minerit? Iată ce spune ministrul

ȚEu cred că prin Planul de tranziţie justă, la care suntem inclusiv noi, Consiliul Judeţean, primăriile din zonă, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, eu cred că vom reuşi ca oamenii de acolo să aibă o viaţă normală.

Inclusiv în momentul când am fost la Bruxelles, luna trecută, şi am avut o discuţie cu doamna vicepreşedinte Vestager (Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene n.r), i-am explicat de ce cred că în zonele de tranziţie justă, în toate acele zone de tranziţie justă şi nu numai în România, trebuie să existe un bonus pentru cei care vin să investească acolo. Mi-a dat dreptate şi zonele de tranziţie justă vor avea un grad mai mare de posibilitate de a acorda ajutor de stat, pentru a fi mai atractive, ca să vină investiţii acolo şi să creeze locuri de muncă. La asta ne uităm.

Avem câteva planuri pentru Valea Jiului de industrie să zicem tot legată de zona de energie, dar aş vrea să se concretizeze înainte de a spune public, pentru că toate discuţiile pe care le avem cu investitorii în general sunt la un nivel de discreţie, de non-disclosure, la început, până se va lua decizia finală.

Cert este că ne zbatem şi ne vom zbate la Bruxelles pentru a obţine un plus pentru zonele de tranziţie justă pentru că într-adevăr sunt zone mai defavorizate decât celelalte zone ale ţării şi nu e normal ca Hunedoara, care este un judeţ ce aparţine de ADR Vest, o agenţie de dezvoltare bogată, să aibă totuşi cea mai săracă zonă din ţară, vorbim de Valea Jiului, şi să beneficieze de un ajutor de stat pentru acea zonă mai mic decât alte judeţe. Şi aici ne batem ca să reuşim să introducem prin Planul de tranziţie justă şi în zonele care fac parte, sunt şase judeţe din tranziţia justă, să le ridicăm nivelul de ajutor de stat, să devină mai atractive”.