Lukaşenko: În caz de nevoie, armata rusă poate ajunge în 24 de ore în Belarus

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu am avut niciun fel de discuţii despre transferul permanent de trupe ruseşti în Belarus sau despre crearea vreunei baze militare. Nu avem nevoie de aşa ceva. Nu există nicio necesitate în acest sens deocamdată, conform conceptului de securitate militară a uniunii statale (Rusia-Belarus). Dacă va exista oarecare circumspecţie, dacă vom vedea o activare a NATO inclusiv până la un conflict militar, armata rusă va ajunge în 24 de ore în Belarus”, a afirmat marţi Lukaşenko într-o reuniune a guvernului său consacrată relaţiilor de cooperare cu Moscova, după ultima sa întâlnire cu Putin.

În Belarus există infrastructură militară – baze, aeroporturi militare – în acest sens, a adăugat el.

În acelaşi timp, Lukaşenko a afirmat că, în Occident, Belarusul este acuzat că găzduieşte trupe străine pe teritoriul său. „Aceşti laşi din Occident nu au dreptul să ne acuze că am găzdui baze ruseşti sau chineze sau ale vreunei alte ţări. Uitaţi-vă mai bine la voi, căci voi vă instalaţi baze în Polonia”, stat membru UE şi NATO de la graniţa cu Belarus, a spus Lukaşenko, citat de TASS.

Totuşi, preşedintele belarus a recunoscut că, în cadrul discuţiilor cu omologul său rus, au fost abordate probleme legate de cooperarea cu Federaţia Rusă în domeniul cooperării militare, inclusiv furnizarea de armament modern rusesc către Belarus.

Dar cele două părţi încă nu au stabilit condiţiile acestor livrări de armament, a adăugat Lukaşenko, dând ordin ca responsabili din armată să analizeze ce tipuri de arme ruseşti ar avea nevoie forţele armate belaruse.

La întâlnirea lor la Soci din 28 mai, Putin şi Lukaşenko au discutat despre acordarea celei de-a doua tranşe, de 500.000 de dolari (în jur de 410 milioane de euro), dintr-un credit rusesc de un miliard de dolari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Potrivit canalului Telegram „Pul Pervogo”, asociat serviciului de presă al lui Lukaşenko, problema acordării acestor fonduri „a fost rezolvată în cele din urmă”.

În decembrie 2020, guvernul rus a aprobat un împrumut de un miliard de dolari pentru stingerea şi deservirea datoriei de stat a Belarusului. Prima tranşă de 500 de milioane de dolari a fost transferată Minskului în aceeaşi lună.

Cu ocazia întâlnirii cu Putin la Soci, Lukaşenko s-a asigurat de sprijinul Kremlinului după deturnarea unui avion de linie Ryanair la 23 mai, sub pretextul prezenţei unei bombe la bordul aparatului de zbor, potrivit AFP. Pentru a determina echipajul să redirecţioneze avionul de pasageri care efectua un zbor pe ruta Atena-Vilnius, preşedintele belarus a dat ordin să fie ridicat de la sol un bombardier MiG-29, echipat cu rachete de tipul aer-aer. La aterizare, nu s-a descoperit nicio bombă, dar forţele de securitate belaruse i-au arestat pe jurnalistul disident belarus Roman Protasevici şi pe prietena acestuia, Sofia Sapega, de naţionalitate rusă.

În Occident, gestul regimului de la Minsk a fost calificat drept „terorism de stat”, iar Uniunea Europeană le-a cerut operatorilor aerieni să evite spaţiul aerian belarus şi a decis să interzică accesul companiei naţionale Belavia în spaţiul aerian şi pe aeroporturile europene. UE ia în calcul şi sancţiuni economice şi sectoriale, precum şi extinderea listei cu responsabili belaruşi cărora le vor fi îngheţate activele şi le va fi interzis accesul în spaţiul blocului comunitar, potrivit AFP şi Reuters.