CE: România trebuie să aibă o abordare „foarte precaută” în cazul PPP

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, s-a întâlnit joi, la sediul Comisiei Europene, cu Johannes Hahn, comisar pentru politică regională şi vicepreşedinte CE, unde s-au discutat solicitările României privind nevoile imediate şi pe termen lung în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport, absorbţia fondurilor structurale şi ridicarea presuspendării Programului Operaţional Sectorial Transport (POS-T).

„În ceea ce priveşte dezvoltarea proiectelor de autostrăzi prin parteneriat public privat (PPP), reprezentantul Comisiei a sugerat ca România să aibă o abordare foarte precaută în identificarea partenerilor privaţi şi modelelor de parteneriat. Datorită faptului că perioada de rambursare depăşeşte 10 ani, în opinia Comisiei evaluările privind posibilitatea recuperării investiţiei au o acurateţe redusă, în special pentru proiectele de infrastructură rutieră. A fost amintită situaţia Portugaliei, ca exemplu al nereuşitei acestui gen de proiecte”, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

Autorităţile au anunţat până în prezent că intenţionează să deruleze mai multe proiecte prin PPP, care ar permite atragerea de fonduri private pentru susţinerea investiţiilor.

În luna ianuarie, agenţia MEDIAFAX a informat că Guvernul va abroga actuala lege PPP, în urma criticilor formulate atât de Comisia Europeană, cât şi de reprezentanţii mediului de afaceri, şi va promova în regim de urgenţă un nou act normativ în domeniu.

Premierul Victor Ponta afirma, la finele lunii ianuarie, că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, Podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.

MEDIAFAX a relatat în martie că, potrivit unui proiect de lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, investiţiile derulate prin PPP ar putea primi finanţare şi din bani publici sau fonduri europene nerambursabile.

Relu Fenechiu spunea în urmă cu o lună că, deocamdată, atât el, cât şi ministrul Şova, îşi propun să construiască autostrăzi, manifestându-şi speranţa că cel puţin unul dintre cei doi miniştri va avea succes.

„Cel mai important lucru, dupa părerea mea, este ca unul din noi măcar să facă. Deocamdată, fiecare ne propunem. Eu voi fi foarte bucuros dacă vor mai fi încă cinci miniştri şi fiecare să facă câte o autostradă. Cred că asta e important. Deocamdată încerc să găsesc şi eu o soluţie, alături de domnul Şova, să facem PPP-uri, sau mai bine zis să atragem bani privaţi în construcţia de infrastructură”, a spus Fenechiu, la vremea respectivă, fiind întrebat de un jurnalist cum este posibil ca unele proiecte să fie derulate de Ministerul Transporturilor, iar altele de ministrul Şova, abilitat să construiască autostrăzi, după preluarea CNADNR.

CNADNR a fost trecută la începutul anului în subordinea lui Şova.

Ministerul Transporturilor a cerut recent, printr-un proiect de HG, mandatul Guvernului pentru construcţia autostrăzilor Câmpia Turzii – Târgu Mureş – Iaşi şi Bucureşti – Alexandria, prin PPP.

La întâlnirea de joi, comisarul european a mai spus că există un risc potenţial ca orice restructurare majoră în managementul fondurilor europene să compromită eforturile pozitive întreprinse până acum de autorităţile române.

Comisarul european a afirmat în continuare că metroul Bucureşti poate şi va fi inclus în programul POS-T, odată cu „identificarea exactă a restului de executat şi valorii aferente acestuia”.

„Referitor la solicitarea guvernamentală ca finanţarea naţională, în cadrul proiectelor în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), să fie acoperită prin fonduri structurale pentru a degreva astfel bugetul de stat, Comisia a indicat că acest lucru este posibil”, se spune în comunicatul Transporturilor.

Potrivit instituţiei, condiţia esenţială este ca aceste proiecte să respecte integral prevederile de calificare pentru cofinanţare europeană precum şi procedurile de atribuire.

„Comisia a indicat că fondurile BEI astfel eliberate, trebuie să se regăsească în alte proiecte ale statului român”, potrivit comunicatului.

Comisia Europeană a mai acceptat cu „titlu preliminar”, în funcţie de stadiul tehnic de pregătire, includerea a două tronsoane suplimentare de autostradă în POS-T, respectiv Sebeş-Turda şi Dumbrava-Deva, pentru a reduce astfel riscul pierderii finanţării europene până la finalul exerciţiului bugetar.

Comisia a mai luat notă de solicitarea Guvernului României de realocare a fondurilor între axele prioritare 2 şi 3 ale POS-T, iar un răspuns definitiv este aşteptat în perioada imediat următoare, potrivit MT.

Ministrul Transporturilor a avut joi şi o întâlnire cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, comisar de transport.

„Partea română a solicitat includerea secţiunii feroviare Bucureşti-Craiova în coridorul Dunărea, care urmează să fie definit prin viitorul regulament CEF (Connecting Europe Facility – Mecanismul Conectarea Europei). În actuala conjunctură financiară şi în acest moment al negocierilor pe marginea proiectului de regulament, Comisia s-a arătat reticentă. Solicitarea României va fi însă evaluată la nivel tehnic în perspectiva continuării negocierilor. Cei doi demnitari au discutat pe larg perspectivele de modernizare a portului Constanţa, actuala structură a proprietăţii acestuia şi, în special, necesitatea îmbunătăţirii conexiunilor acestuia cu restul reţelei europene de transport, astfel încât Constanţa să devină cel mai important centru logistic de transport multimodal la Marea Neagră. Proiectul portului Constanţa fiind puternic susţinut de către Comisie”, se mai arată în comunicatul ministerului Transporturilor.