Curtea Constituţională a respins contestaţia PDL privind Legea imobilelor naţionalizate – surse

Curtea Constituţională a respins, vineri, contestaţia PDL în cazul Legii privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, potrivit unor surse din cadrul instituţiei.
Economica.net - vin, 10 mai 2013, 10:42
Curtea Constituţională a respins contestaţia PDL privind Legea imobilelor naţionalizate - surse

„În raport de criticile formulate, am respins sesizarea PDL, iar legea pe care şi-a angajat răspunderea Guvernul va merge la promulgare”, au menţionat sursele citate.

Contestaţia luată vineri în discuţie de judecătorii constituţionali a fost depusă de PDL la Curtea Constituţională în 22 aprilie.

Potrivit vicepreşedintelui PDL Liviu Negoiţă, din punct de vedere procedural, la asumarea răspunderii Guvernului s-ar fi încălcat decizia 1431 din 2010 a Curţii Constituţionale, care precizează că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituţională dacă un proiect pe aceeaşi temă se află în proces de legiferare. El a precizat că PDL a depus în 2010 un proiect pe această temă care se află în dezbatere parlamentară la Senat şi Guvernul a ignorat acest lucru „şi a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea”.

Negoiţă mai susţinuse că este încălcată şi decizia 1557 din 2009 a Curţii Constituţionale, care precizează că transformarea Guvernului, prin asumarea de răspundere, în autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului încalcă articolul 1 alineat 4 şi articolul 61 alineat 1 din Constituţie.

Legea restituirii proprietăţilor încalcă articolul 15 alineat 2 din Constituţie şi Comisia Naţională constituită prin această lege se substituie justiţiei, a mai arătat Negoiţă. El a explicat că deciziile irevocabile ale Consiliilor Locale date în temeiul Legii 10 din 2001 pot fi atacate doar la instanţele de contencios administrativ, iar Comisia Naţională constituită în temeiul legii de restituire poate invalida în mod ilegal decizia irevocabilă ale Consiliilor Locale.

El a mai apreciat că dreptul la proprietate este îngrădit prin prevederea potrivit căreia cel care va dobândi proprietatea este obligat să-i menţină destinaţia timp de 10 ani.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii aprilie, că se aşteaptă ca preşedintele Traian Băsescu să promulge Legea privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, după ce Curtea Constituţională va analiza contestaţia depusă de PDL, precizând că a discutat cu şeful statului înainte ca proiectul să fie adoptat.

Potrivit premierului, demersul PDL de a contesta proiectul Legii imobilelor naţionalizate la Curtea Constituţională este de departe „cel mai inconştient şi iresponsabil gest” din politica ultimilor 23 ani, deoarece neadoptarea legii ar impune României să achite imediat opt miliarde de euro.

Un document guvernamental prezentat de MEDIAFAX relevă că Guvernul consideră că neadoptarea Legii privind restituirea imobilelor sau blocarea actului la CC va avea consecinţe grave, deoarece statul trebuie să achite opt miliarde de euro, nu din buget, pentru că nu sunt acoperite, ci de la pensii şi salarii, ceea ce ar echivala cu neplata tuturor pensiilor în 2013.

Conform datelor guvernamentale, până în prezent au fost plătite cinci miliarde de euro ca despăgubiri pentru imobile naţionalizate şi mai trebuie achitate încă aproape opt miliarde de euro.

În 17 aprilie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, care stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.

Ultima tranşă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi (UNAPE) susţine că termenele de rezolvare sunt inacceptabil de lungi (10-15 ani), iar soluţia acordării de puncte în locul imobilelor confiscate şi blocarea accesului în instanţe timp de 60 de luni constituie „o batjocură la adresa drepturilor elementare ale omului, conferite atât de Constituţia României, cât şi de Convenţia de la Haga”.

Reprezentanţii UNAPE susţin că în 30 aprilie au trimis o petiţie Avocatului Poporului, în care au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale în cazul Legii despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, însă instituţia nu a făcut acest demers.

Te-ar mai putea interesa și
Un nou parc mare fotovoltaic în România. Centrala de 146 MW a Nofar de la Ghimpați a început să producă energie
Un nou parc mare fotovoltaic în România. Centrala de 146 MW a Nofar de la Ghimpați a început să producă energie
Israelienii de la Nofar Energy, foarte activi în sectorul energiei regenerabile din România, au energizat un nou parc fotovoltaic de mari dimensiuni și au depășit borna de 300 MW instalați la......
INTERVIU Zhenghai Mei (GAC): Suntem diferiți de alte mărci chinezești. Noi întâi asamblăm mașini în Europa și apoi vindem
INTERVIU Zhenghai Mei (GAC): Suntem diferiți de alte mărci chinezești. Noi întâi asamblăm mașini în Europa și apoi ...
Zhenghai Mei, director general al grupului chinez Guangzhou Automobile Group (GAC) pentru Europa de Est a explicat într-un ...
De ce a interzis UE exporturile de oi și capre ale României – pagubă de 300 mil. euro pentru noi. Ce trebuie să facem
De ce a interzis UE exporturile de oi și capre ale României – pagubă de 300 mil. euro pentru noi. Ce trebuie să ...
Într-un răspuns acordat unui europarlamentar român, Comisia Europeană a explicat de ce a interzis exporturile de ovine ...
România cere prelungirea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BERD. Scopul este atragerea de bani pentru sistemul de sănătate
România cere prelungirea unui împrumut de jumătate de miliard de euro de la BERD. Scopul este atragerea de bani pentru ...
România vrea să utilizeze integral un împrumut de 500 de milioane de euro contractat de la Banca Internațională pentru ...