De ce e bine să mai și plece lumea din țară

În ziua de azi nu e bine să fii străin. Partidele antiimi­gra­ţio­niste câştigă teren în Europa. Marea Britanie a fremătat luna aceasta din cauza unor probleme de control al frontierelor. În Statele Unite, Barack Obama a eşuat să reformeze legile imi­gra­ţiei aşa cum promisese, iar candidaţii republicani la preşedinţie vor mai degrabă să electrifice frontiera cu Mexicul decât să‑i educe pe copiii străinilor in­traţi ilegal. În schimb, SUA educă oameni de ştiinţă străini în universităţile sale, apoi îi expulzează, o politică pe care primarul oraşului New York o nu­meşte „suicid naţional“.

Umbrele şi idei.

Această schimbare îngustă la minte în atitudinea faţă de migraţie nu este o surpriză. Este rezultatul perspectivelor economice sumbre, ciclice, combinate cu o creştere seculară a presiunii asupra graniţelor ţărilor bogate. Dar guvernele care cântăresc acum dacă să trântească sau nu poarta ar trebui să ia în considerare alt factor: importanţa economică în creştere a diasporei şi contribuţia pe care o poate avea la creş­terea economică a unei ţări.

Reţelele din diaspora – de hughenoţi, scoţieni, evrei şi mulţi alţii – au constituit întotdeauna o forţă economică puternică, dar costul redus şi uşurinţa călătoriilor din epoca modernă le‑au făcut mai mari şi mai numeroase decât oricând.

În lume se înregistrează 215 milioane de migranţi la prima generaţie: 3% din populaţia globului. Dacă ar fi o singură naţiune, ar fi puţin mai mare decât Brazilia. Sunt mai mulţi chinezi ce trăiesc în afara Chinei decât francezi în Franţa. Citeste mai mult pe MONEY.ro