Lazanu, BRD: Sunt îngrijorător de multe firme în insolvenţă

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Un număr de 100.000 de firme în insolvenţă din 600.000 de active este o cifră îngrijorătoare, având în vedere că ritmul de regerare este extrem de redus. Aş vrea să spun că cele rămase pe piaţă nu au probleme, însă marea majoritatea ar nevoie de restructurare serioasă, în afara sau în insolvenţă”, a declarat Lazanu, care ocupă funcţia de director al direcţiei de restructurare creanţe BRD Societe Generale, la Conferinţa „Restructurarea – o măsură de însănătoşire a companiilor”, organizată de Ziarul Financiar.

Ea a prezentat principalele motive care au dus la intrarea în insolvenţă a firmelor din România, primtre acestea numărându-se investiţiile în alte sectoare de activitatea decât cele principale ale companiei respective, continuara investiţiilor nerentabile şi a contractelor care generau pierderi, dar şi neadaptarea la condiţiile actuale ale pieţei.

„Au fost companii care deşi erau producători de anumite bunuri au cumpărat terenuri şi s-au apucat să dezvolte proiecte rezidenţiale. De asemenea, au continuat să facă investiţii nerentabile, crezând că piaţa va creşte la nesfârşit”, a afirmat Lazanu.

În opinia sa, altă cauză este managementul defectuos, cei responsabili, în loc să gândească pragmatic, în termeni de protabilitate pentru firma respectivă, se gândesc la imaginea şi la orgoliul propriu.

Întrebată despre cazuri de companii care au reuşit să se restructurze cu succes în insolvenţă, ea a dat ca exemplu retailerii Flanco şi Leonardo.

„Din insolvenţă există doar două ieşiri, respectiv companie sănătoasă sau restructurare. În cazul Flanco s-a reuşit o restructurare de succes, inclusiv un haircut (tăiere din datorii, n.r.), de circa 10 milioane de euro din 20 de milioane. Dar acum compania generează venituri astfel că tăierile au fost la final mult mai mici. Leonardo este în planul de reorganizare, nu s-a făcut haircut, s-au regândit structura magazinelor, strategia şi chiar există un investitor interesat să cumpere reţeaua de magazine”, a arătat reprezentantul BRD.

Ea a adăugat că sunt şi cazuri unde restructurarea eşuează, menţionând că ponderea reuşitelor ar fi mai ridicată, de 5-6%, dacă problemele companiilor ar fi acceptate mai rapid de acţionari şi de creditori.

Lazanu a arătat că gradul de recuperare al creanţelor la nivelul BRD este de circa 90% pe client persoane juridice, iar la nivelul sistemului bancar de 70-80-90%, dacă nu este un caz de executare silită.
Pe de altă parte, reprezentantul BRD consideră că băncile nu sunt prea deschise la preluarea de participaţii în companiile în insolvenţă în contul datoriilor deoarece acestea nu vor să-şi asocieze numele cu firme în dificultate şi de asemenea pentru că ar fi nedrept pentru competitorii acelei firme, client la rândul ei al băncii.

Mircea Cotiga, director recuperare şi prevenirea fraudelor bancare UniCredit Ţiriac Bank, consideră că băncile trebuie să administreze portofoliul de credite problematice şi nu active.

„Rolul bancherului este să administreze creditele cu probleme şi nu să preia companii şi să le administreze. Resursele sunt limitate şi nici din punct de vedere costuri nu este cea mai bună soluţie”, a explicat Cotiga.

Reprezentanţii băncilor au păreri diferite în ceea ce priveşte legislaţia în domeniul insolvenţei, BRD susţinând că legea avantajează debitorii, în timp ce UniCredit apreciază că aceasta nu este cea mai proastă din Europa.

„Legea insolvenţei protejează în România debitorul. În acest moment se lucrează la modificările pentru un nou cod al insolvenţei, la care au participat şi băncile, dar nu pentru a ne proteja, ci pentru a crea un echilibru între creditori şi debitori”, a spus Lazanu.

Cotiga afirmă însă că legislaţia în domeniu în România nu este cea mai proastă din Europa.

„Sunt ţări unde situaţia este mai gravă decât la noi, Spania, Germania, până nu demult, ţările baltice”, a afirmat Cotiga.