Hahn: Este important ca podul Calafat-Vidin să poată fi traversat rapid, fără cozi prea lungi

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Calafat-Vidin este un exemplu foarte bun pentru ceea ce s-a realizat /în cadrul SUERD/, dar acum este important să-l folosească şi să asigure o traversare rapidă, să nu se creeze cozi prea lungi şi ambuteiaje’, a declarat Johannes Hahn în cadrul unei conferinţe de presă.

Abordarea cu accent pe cooperare a contribuit la realizarea Podului Vidin-Calafat între Bulgaria şi România – o legătură vitală aflată pe o rută prioritară a reţelei transeuropene de transport (TEN-T), informează CE într-un comunicat privind proiectele realizate în cadrul SUERD, menţionând că este doar al doilea pod construit pe porţiunea de 630 de km a fluviului care formează frontiera dintre cele două state.

Proiectul intitulat ‘Danube Shipwreck Removal’ (Îndepărtarea epavelor de pe Dunăre), care are ca obiectiv curăţarea de epave a fluviului Dunărea şi a râurilor Sava şi Tisa din Serbia, România şi Bulgaria, în vederea îmbunătăţirii navigaţiei şi a condiţiilor de mediu, este un alt exemplu menţionat de CE pentru funcţionarea SUERD.

Forumul întreprinderilor din regiunea Dunării, care constituie o platformă importantă de cooperare pentru mai mult de 300 de IMM-uri, şi demararea lucrărilor pregătitoare pentrucrearea unui Fond pentru cercetare şi inovare în regiunea Dunării, care pune în comun fonduri naţionale şi regionale, sunt alte proiecte menţionate de CE.

Nu în ultimul rând, CE aminteşte proiectul ‘Danube Floodrisk’ (Riscuri de inundaţii în regiunea Dunării) care promovează metode de cooperare cu 19 instituţii din opt ţări din regiunea Dunării, care efectuează schimb de date şi cartografiază inundaţiile.

SUERD reuneşte nouă ţări din UE – Germania, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România şi Croaţia – şi cinci ţări din afara UE, respectiv Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Ucraina şi Republica Moldova. Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice reuneşte opt state membre – Suedia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania şi Polonia – care şi-au unit fortţele pentru a face faţă provocărilor specifice din zonă, în special celor privind starea mediului în regiunea Mării Baltice.

Pe de altă parte, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, a salutat aderarea Croaţiei la UE şi a subliniat că numărul statelor membre implicate în SUERD va fi acum de nouă.

‘Studiul publicat astăzi demonstrează clar valoarea strategiilor noastre macroregionale. Intensificarea cooperării în cadrul acestor strategii a dus literalmente la apariţia de sute de noi proiecte, precum şi reţele în regiunea Dunării şi în regiunea Mării Baltice. Mai presus de toate, participanţii sunt de părere că această cooperare – inclusiv cu statele care nu sunt membre ale UE – a fost consolidată semnificativ’, a declarat Johannes Hahn.

El a adăugat că dacă se doreşte să se asigure un succes durabil pentru strategiile referitoare la macroregiuni abordarea trebuie să fie ‘elementul central al planurilor de politică guvernamentale şi regionale, în special în ceea ce priveşte elaborarea de noi programe şi proiecte pentru următoarea perioadă financiară, şi să dispună de resurse suficiente’.

În ceea ce priveşte noile strategii, comisarul Hahn a precizat că strategiile existente oferă învăţăminte utile pentru eventualele noi macroregiuni. ‘Înainte de lansarea oricărei noi strategii, ar trebui să analizăm atent care sunt obiectivele acesteia, ce valoare adăugată poate ea aduce şi care vor fi resursele de care va dispune. Experienţa ne arată că este util să ne concentrăm iniţial pe un număr limitat de priorităţi. Desigur, fiecare regiune este unică şi noile macroregiuni pot recurge la noi abordări în vederea intensificării cooperării’, a spus înaltul oficial european.

Raportul oferă o apreciere în mare parte pozitivă asupra strategiilor existente în prezent, respectiv cea pentru regiunea Dunării şi cea pentru Marea Baltică. Documentul pune accentul pe modul în care respectivele strategii au pus bazele a sute de noi proiecte şi au contribuit la formularea de obiective de politică comune în domenii de importanţă vitală pentru regiunile implicate. Abordarea macroregională a dus, de asemenea, la numeroase iniţiative şi reţele comune, precum şi la luarea de decizii politice la nivel colectiv.

Textul le reaminteşte însă guvernelor necesitatea unui angajament politic şi a includerii strategiilor pe lista de priorităţi în toate domeniile de politică relevante, garantând astfel că acestea sunt integrate în viitoarele fonduri structurale şi de investiţii europene, precum şi în alte cadre de politică regionale, naţionale şi ale UE. Nu în ultimul rând, raportul subliniază importanţa resurselor administrative la atingerea obiectivelor.