Majoritatea germanilor ar prefera ca Merkel să medieze criza ucraineană, iar aproape două treimi nu sunt dispuși să plătească prețuri mai mari ca urmare a sancțiunilor – sondaj

Cetăţenii germani sunt mai degrabă reticenţi faţă de înarmarea Ucrainei, nu vor să plătească preţuri mai mari din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei, ar dori s-o vadă pe Angela Merkel, fost cancelar, drept mediatoare în criza ucraineană şi sunt nemulţumiţi de prestaţia actualului cancelar Olaf Scholz şi a titularei externelor Annalena Baerbock în această criză, relevă un sondaj care va fi publicat joi de tabloidul Bild şi din care agenţia DPA a prezent date miercuri, relatează Agerpres.
AGERPRES - mie, 23 feb. 2022, 20:59
Majoritatea germanilor ar prefera ca Merkel să medieze criza ucraineană, iar aproape două treimi nu sunt dispuși să plătească prețuri mai mari ca urmare a sancțiunilor - sondaj

Puţin peste o cincime dintre respondenţi (22%) s-au declarat favorabili ca Germania să livreze arme Ucrainei, în timp ce 68% sunt împotrivă.

La întrebarea despre modul în care Occidentul ar trebui să răspundă deciziei Rusiei de recunoaştere a independenţei celor două provincii separatiste din estul Ucrainei şi anunţului Moscovei că ar putea trimite trupe acolo, 43% dintre participanţii la sondaj au menţionat sancţiunile economice, 25% sancţiunile diplomatice şi 7% sancţiunile militare.

Totuşi, aproape două treimi dintre ei (64%) au mărturisit că nu sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari în Germania ca rezultat al sancţiunilor împotriva Rusiei.

Mai mult de jumătate (51%) dintre respondenţi ar dori să vadă pe fostul cancelar creştin-democrat Angela Merkel mediator în criza ucraineană, idee neagreată de 38% dintre participanţii la sondaj.

De asemenea, 46% dintre germani ar dori ca fostul cancelar social-democrat german Gerhard Schroeder – care nu ascunde relaţia sa personală bună cu preşedintele rus Vladimir Putin şi este activ în sectorul energetic rusesc – să medieze în acest conflict, faţă de 41% care sunt contra.

Modul în care actualul cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, a reacţionat fată de această criză este considerat ”destul de bun” de numai 17% dintre respondenţi, în timp ce 33% îl descriu ”destul de rău”, majoritatea considerând că răspunsul lui Scholz în faţa crizei ucrainene nu a fost ”nici bun, nici rău”.

Cei intervievaţi s-au arătat şi mai dezamăgiţi în această criză de şefa diplomaţiei germane, ecologista Annalena Baerbock, 43% considerând că prestaţia ei a fost ”destul de rea”, numai 14% considerând-o ”mai degrabă bună”.

Cercetarea sociologică a fost efectuată de institutul de sondare Insa, pe un eşantion de 1.001 persoane.

Te-ar mai putea interesa și
Turcia nu vede semne că regimul iranian ar putea să cadă în urma bombardamentelor americano-israeliene
Turcia nu vede semne că regimul iranian ar putea să cadă în urma bombardamentelor americano-israeliene
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat marţi că, cel puţin deocamdată, nu există semne ale unei situaţii interne în Iran care să conducă la căderea regimului şi a avertizat......
Franţa are o expunere redusă la criza din Orientul Mijlociu
Franţa are o expunere redusă la criza din Orientul Mijlociu
Guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a afirmat marţi că industria financiară a ţării ...
Piaţa românească de factoring a depăşit 10,5 miliarde euro în 2025
Piaţa românească de factoring a depăşit 10,5 miliarde euro în 2025
Piaţa de factoring din România a atins un volum total de 10,503 miliarde euro în 2025, de aproape şase ori mai mult faţă ...
Alex Florenţa: Sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate, uneori parte a unor campanii de delegitimare menite să slăbească încrederea publică în instituţiile judiciare
Alex Florenţa: Sistemul judiciar a fost supus unor presiuni semnificative, unele legitime, altele deliberate, uneori parte ...
Procurorul general Alex Florenţa a declarat că România a fost expusă, în ultimii doi ani, unor forme tot mai sofisticate ...