Zona euro a aprobat o nouă tranşă din ajutorul pentru Grecia, de 3 miliarde euro

Guvernul elen va primi 2,5 miliarde euro în luna iulie, iar restul sumei în octombrie, dacă premierul Antonis Samaras va reuşi să-şi respecte promisiunile în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului şi reformele economice în pofida tensiunilor din coaliţia de guvernare, transmite Bloomberg.

Grecia va recupera de asemenea 2 miliarde euro din profiturile obţinute de băncile centrale pe obligaţiunile guvernamentale elene şi va primi alte 1,8 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional.

Statele din zona euro, în frunte cu Germania, continuă să menţină Grecia pe linie de plutire. UE nu este dispusă să accepte falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro, însă finanţarea externă este distribuită în tranşe minime, pentru a evita deranjarea electoratului din statele-creditor.

„Grecia este pe drumul cel bun din multe puncte de vedere, însă au existat întârzieri în unele zone. Este corect să continuăm într-un sistem de tip plata la primire şi să distribuim fonduri pe măsură ce apare necesarul de finanţare”, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, după întâlnirea de luni seară cu miniştrii Finanţelor din zona euro.

Pe fondul recesiunii, riscurilor presupuse de creşterea dobânzilor la nivel mondial şi tensiunilor politice din Portugalia, statele din zona euro doresc să evite un incident în Grecia, pacientul zero al crizei datoriilor de stat.

Economia zonei euro s-a contractat continuu din al patrulea trimestru al anului 2011, iar şomajul a atins cota record de 12,2%, medie care ascunde divergenţe uriaşe, de la 4,7% în Austria la 26,9% în Spania.

Subliniind vulnerabilităţile din zona euro şi riscul persistent de destrămare a blocului, directorul executiv al FMI, Christine Lagarde, a declarat la Bruxelles că „forţele de centrifugă din zona euro continuă să fie serioase şi trag în jos creşterea economică” în întreaga lume.

Germania, cea mai mare economie europeană, încearcă să evite o nouă repriză a crizei datoriilor de stat în perioada rămasă până la alegerile din luna septembrie, când cancelarul Angela Merkel va încerca să obţină un nou mandat.