Roşia Montană şi gazul de şist, pe lista investiţiilor anunţate de Ponta

Exploatarea de la Roşia Montană şi proiectele din sectorul gzelor de şist apar la capitolul “Resurse minerale”, unul dintre cele cinci domenii strategice din planul naţional de investiţii de 10 miliarde de euro. Iată ce scrie la fiecare:

ROSIA MONTANA

-Exploatare cu noi standarde de mediu, protejarea patrimoniului şi creşterea beneficiului Statului român la 78% din ceea ce generează proiectul.

CHEVRON

-Explorare noi resurse neconvenţionale, pentru creşterea independenţei energetice.

După prezentarea listei investiţiilor, premierul a spus că negocierile pentru investiţia Roşia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în luna septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens. „Vrem să avansăm cu deblocarea acestui proiect, dar decizia va aparţine Parlamentului”, a spus Ponta.

Roşia Montană este un proiect lansat în 1997, blocat de ani de zile din cauza avizului de mediu.

Gabriel Resources, compania care detine 80% din Roşia Montana Gold Corporation, ar urma să extragă 300 de tone de aur şi 1.600 tone de argint în următorii 20 ani de la mina Roşia Montană, unde se estimează că s-ar găsi cele mai mari depozite de aur din Uniunea Europeană.  Daca va fi demarată exploatarea în sine, investitorul susţine că vor fi create 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării şi 3.600 de locuri de muncă în total (directe, indirecte şi induse) pe întreaga perioada a operării. Potrivit calculelor, pe perioada de construcţie a minei se va investi aproximativ un milion de dolari pe zi.

Peste 50% din veniturile anticipate ale Proiectului Roşia Montana vor rămâne în România. Mai mult decât atât, conform unui studiu realizat de Oxford Policy Management în anul 2010, impactul potenţial, direct şi indirect, al proiectului Roşia Montană în economia României este de 19 miliarde de dolari. În timp ce procentajul pentru stat reprezinta atât impozite, taxe, redevenţe, dividende, forţă de muncă, furnizori locali şi naţionali, în câştigul Gabriel Resources intră doar dividendele nete.

În cazul în care aurul este vândut la un preţ mediu de 900 dolari/uncie, volumul total al beneficiilor statului român din sursele indicate mai sus este de 1,8 miliarde de dolari.

Potrivit experţilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, costurile redeschiderii minelor şi exploatării lor abandonate de stat sau care au fost conservate sunt foarte mari, iar statul nu-şi permite în momentul de faţă o asemenea investiţie.

Potrivit unui raport al Agenţiei Americane pentru Energie, România are rezerve de gaze de şist de circa 1.400 de miliarde de metri cubi. Gigantul american Chevron este, deocamdată, singura companie care a anunţat oficial că intenţionează să exploateze gaze de şist în România. De altfel, explorarea în trei perimetre din Vaslui va începe în scurt timp, după obţinerea avizelor de mediu, lucru care se va întâmpla până la sfârşitul acestei luni, potrivit unui anunţa al Ministerului Mediului.
Fracturarea hidraulică, metoda prin care se scot la suprafaţă gazele de şist , este considerată foarte poluantă de adversarii exploatării acestor resurse.

Ştirea se actualizează