Președintele Croației vrea ca acceptarea Finlandei și Suediei în NATO să fie condiționată de adoptarea unei noi legi electorale în Bosnia

Parlamentul croat „nu trebuie să ratifice aderarea niciunui stat la NATO” până la modificarea legii respective, a spus Milanovic pentru presa din ţara sa.

Aderarea Finlandei şi Suediei poate fi discutată, dar este o „o aventură foarte periculoasă”, a adăugat el.

Milanovic a mai spus că, formal, el nu poate decide de unul singur în ce priveşte aderarea celor două state nordice, pe care însă a numit-o drept un „şarlatanism foarte periculos”.

„Din partea mea, să le lăsăm să se alăture NATO… dar, până când problema legii electorale în Bosnia-Herţegovina nu va fi rezolvată, până când americanii, englezii, germanii, dacă pot şi vor, nu îi forţează (pe oficialii bosniaci) să modifice legea electorală în următoarele şase luni şi le dau croaţilor drepturile lor fundamentale, Saborul (parlamentul croat, n.red.) nu trebuie să ratifice aderarea nimănui la NATO”, a afirmat Milanovic.

El a adăugat că suntem într-o situaţie teribilă pentru că Bulgaria şi România nu pot intra în spaţiul Schengen, Macedonia de Nord şi Albania nu pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar Kosovo nu a fost recunoscut, în vreme ce Finlanda „se poate alătura NATO peste noapte”.

Noi cerem doar ca Finlanda şi Suedia să le spună americanilor să rezolve această problemă, a spus preşedintele croat. „În opinia mea, este în interesul naţional vital al statului croat, al naţiunii şi poporului croat ca Bosnia şi Herţegovina să fie un stat funcţional”, a subliniat el.

Milanovic a mai spus că a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii săi din Franţa şi Germania, dar că prim-ministrul Andrej Plenkovic, datorită funcţiei sale, are mai multe pârghii, „însă neglijează (problema) în mod conştient şi laş”.

Întrebat dacă croaţii din Bosnia ar trebui să boicoteze alegerile generale din octombrie dacă legea electorală nu va fi modificată, Milanovic a răspuns că nu ştie în acest moment. „Mi se pare că sentimentul printre croaţii din Bosnia este că nu ar trebui să boicoteze pentru a nu pune în discuţie guvernul local”, a arătat el.

Comentând rezultatul scrutinului parlamentar de duminică din Slovenia, Milanovic a declarat că relaţiile bune croato-slovene din ultimii doi ani i s-au datorat şi premierului Janez Jansa, învins în alegeri.

Tanja Fajon, despre care media din Slovenia consideră că va fi noul ministru de externe sloven, a fost în trecut împotriva aderării Croaţiei la spaţiul Schengen.

„Dacă ei vor să împiedice Croaţia să intre în Schengen (…) îşi vor face rău singuri”, a spus preşedintele croat.

Slovenia, dacă va avea grijă de interesele sale, va cere aderarea Croaţiei la Schengen, în caz contrar va trebui să angajeze încă 20.000 de poliţişti, a mai spus Milanovic, care are programată o întâlnire cu omologul său sloven Borut Pahor în cursul zilei de marţi.

Potrivit lui Milanovic, Croaţia era pregătită pentru Schengen încă din 2015, însă a fost „o decizie şi tortură politică”.

Milanovic a criticat de asemenea faptul că Bulgaria şi România nu fac parte încă din spaţiul Schengen, deşi sunt membre ale UE din 2007.

Citește și: