Georgescu, BNR: Relaxarea fiscală poate duce la dispariţia „păcii sociale” şi a macrostabilităţii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Avem o macrostabilitate riguroasă în condiţii de pace socială, e şi mai important. Avem şi partenerii noştri internaţionali, care ne ajută să ne menţinem într-un cadru economic şi financiar corespunzător. Pe acest fond, să ceri în fiecare întâlnire de genul ăsta (dezbateri – n.r.) iar să devenim mai prietenoşi (cu mediul de afaceri, din punct de vedere fiscal – n.r.), iar să relaxăm, s-ar putea rupe ţesutul social şi nu mai e pace socială şi dacă nu mai e pace socială, nu mai e macrostabilitate”, a afirmat Georgescu la întalnirea „Mugur Isărescu şi invitaţii săi” organizată la BNR.

El i-a răspuns astfel lui Eugen Rădulescu, director de audit în cadrul băncii centrale, care susţinuse că este necesar un mediu mai prietenos pentru afaceri, reglementări mai suple şi o economie cu stabilitate fiscală. El a spus că pentru un mediu mai prietenos pentru afacerişti este nevoie de reducerea cotelor de impozitare, măsuri de îmbunătăţire a colectării, mai ales la asigurări sociale.

Georgescu a precizat că afirmaţiile sale se bazează pe cifrele pe care le-a avut la dispoziţie din poziţia de ministru al Finanţelor.

El a spus că nu se poate cere o relaxare, deşi sunt taxe mari în continuare în raport cu potenţialul financiar al companiilor, un efort numai din partea terţilor, de a scădea taxele sociale în condiţiile unei rate mici de colectare, de 50% la TVA şi contribuţii sociale şi de 25% la impozitul pe profit, din cel care se raportează.

„În condiţiile în care avem o rată de colectare foarte slabă, să relaxăm iar nu te lasă partenerul internaţional (FMI – n.r.) că te dezechilibrezi fiscal, se duce cursul, se duce inflaţia, se duc dobânzile. Asta (relaxarea fiscală – n.r.) se poate face doar dacă există o înţelegere şi o înţelepciune la nivel politic, dar şi anteprenorial ca în mod concomitent, în timp ce relaxezi robinetul cu nu ştiu ce impozit, să pui în funcţiune din aceeaşi zi – aşa îţi acceptă şi partenerii internaţionali – un set de legi îmbunătăţite, care să intre în funcţiune în aceeaşi zi cu relaxarea, pentru că sunt o mulţime de bani care nu sunt introduşi în circuit, care nu sunt introduşi în firmă – eu vă spun ce-am văzut anul trecut pe acolo (la Ministerul de Finanţe – n.r.) – în acelaşi timp firmele cerând la bănci capitalizare şi la stat relaxare”, a spus Georgescu.

Prim-viceguvernatorul BNR consideră că pentru o relaxare economică este nevoie de capitalizare, la care să participe cei trei actori, respectiv antreprenorii, statul şi băncile, astfel încât să se realizeze o capitalizare sănătoasă şi pentru a se relua o creştere economică sustenabilă.

Pe de altă parte, „cercul vicios” creat între stat, bănci şi clienţi nu este eliminat din cauza lipsei de încredere a băncilor faţă de clienţi, care se folosesc de procedura insolvenţei pentru a scăpa de datorii.

„Dacă localizăm răspunderea numai într-un loc, consider că nu este corect şi nici nu se ajunge într-o situaţie de a soluţiona lucrurile, aşa încât sper că în acest acord cu FMI să fie introduse şi obligaţia să îmbunătăţim legea insolvenţei ca nici agenţii economici să abuzeze de această lege”, a mai spus oficialul băncii centrale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că în următorii 10-20 de ani România trebuie să pună accent pe macrostabilitate, întrucât lipsa acesteia poate fi un atac chiar la democraţie, dar şi pe resursele interne, atât cele naturale, cât şi forţa de muncă.