Bursa a stagnat, pe un rulaj salvat din nou de câteva acţiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Piaţa a deschis ziua în scădere uşoară, însă după prima jumătate de oră s-a întors în imediata apropiere a nivelului de vineri, pentru ca după ora 15:00 să intre din nou pe scădere. La finalul şedinţei, indicele general al Bursei, BET-C, a trecut pe creştere nesemnificativă, cu 0,09%.

La fel ca în şedinţele precedente, volumele de tranzacţionare au fost reduse în cazul celor mai multe acţiuni, astfel că rulaje de peste 20.000 de lei au înregistrat titluri emise de doar 14 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale.

„Statistic vorbind, luna iulie este o lună cam moartă din punctul de vedere al tranzacţiilor. Luna aceasta este una de pauză pentru investitori, piaţa «trezindu-se» uneori de unele deal-uri mai mari. Cred că luna august va fi mai prolifică, având în vedere istoricul anilor anteriori”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 17,4 milioane lei (4 milioane euro), valoare cu 22% sub rulajul de vineri, de 22,5 milioane lei (5,1 milioane euro). Peste trei sferturi din lichiditatea de luni a fost asigurată de transferuri cu titlurile Fondului Proprietatea (6,7 milioane lei, din care o tranzacţie de aproape 3,9 milioane lei), Erste (4,3 milioane lei) şi deal-uri cu acţiunile Transgaz (925.000 de lei), SIF Oltenia (797.000 de lei) şi BRD (380.000 de lei).

Acţiunile Fondului Proprietatea au scăzut nesemnificativ, cu 0,08%, la 0,647 lei, iar titlurile Erste au crescut cu 1,02%, la 99,2 lei.

„În privinţa acţiunilor Erste, tranzacţiile s-au intensificat după anunţul despre majorarea de capital social. Probabil că unii investitori mari au preferat să cumpere direct din piaţă decât să participe la majorarea de capital social, motivul constând în costurile ridicate ocazionate de participare la suplimentarea capitalului”, a mai spus brokerul.

La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a fost în stagnare, iar indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, s-a situat cu 0,28% sub nivelul de vineri.

Acţiunile Transgaz (TGN) au continuat linia descendentă din ultimele şedinţe şi au scăzut cu 0,93%, fiind cotate la 186,25 lei. Operaţiunile cu acţiunile Transgaz au cumulat 117.000 de lei.

Compania a anunţat vineri dimineaţă că a cheltuit 110,7 milioane lei (25,1 milioane euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco.

Indicele BET-FI, care reflectă evoluţia acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a încheiat ziua cu 0,79% sub nivelul de vineri. Titlurile FP au scăzut nesemnificativ, cu 0,08%, iar acţiunile celor cinci SIF-uri au coborât cu 0,68% – 1,6%.

Totodată, cei doi indici extinşi ai BVB, BET-XT şi BET-BK s-au plasat cu 0,21% sub şedinţa precedentă.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni de la BVB, inclusiv SIF-urile şi FP, dar şi acţiunile băncii austriece Erste (EBS).

Pe segmentul destinat obligaţiunilor au fost transferate cinci pachete de titluri de stat, pentru 31,8 milioane lei (7,2 milioane euro).

Tranzacţiile realizate pe piaţa Rasdaq au însumat 162.000 de lei, faţă de doar 38.600 de lei în şedinţa de vineri. Piaţa Rasdaq a consemnat vineri cel mai redus rulaj de după 30 mai 2012, dată când operaţiunile au cumulat doar 37.480 de lei.

La finele lunii mai a anului trecut, prudenţa investitorilor a împins lichiditatea la cel mai redus nivel din ultimii peste 15 ani, un rulaj mai redus decât pe 30 mai 2012 fiind înregistrat pe 20 ianuarie 1997, când operaţiunile au totalizat numai 37.580 de lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, pieţele vest-europene erau în creştere cu până la 0,4%. În acelaşi timp, majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est înregistrau variaţii nesemnificative, cele mai vizibile mişcări fiind înregistrate de pieţele de la Zagreb şi Budapesta, care au coborât cu 0,8% şi, respectiv, cu 2%.