Plajele de pe litoralul românesc se vor extinde cu peste 33 de hectare până în anul 2015

Din fişa de monitorizare a proiectului, al cărui beneficiar este Administraţia Naţională ‘Apele Române’ /ANAR/, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, reiese faptul că scopul implementării este reprezentat de reducerea eroziunii costiere în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre, prin implementarea măsurilor de prevenire adecvate structurale şi nestructurale pentru protecţia a 7,3 km de plajă şi extinderea suprafeţei plajelor cu 33,3 hectare, până în anul 2015.

Astfel, în vederea protecţiei şi reabilitării părţii sudice a Litoralului românesc al Mării Negre, în zona Municipiului Constanţa şi a staţiunii Eforie Nord, se vor cheltui 170.450.084 euro (745.071.407 lei, inclusiv TVA eligibilă) din care 170.406.668 euro (744.881.627 Lei) reprezintă valoarea eligibilă, conform Programul Operaţional Sectorial /POS/.

Totodată, din cuantumul eligibil, 85,49% sunt Fonduri de Coeziune /FC/, respectiv 145.680.660 euro (636.799.301 lei), iar 14,51% provin din bugetul de stat (24.726.008 euro/108.082.326 lei).

Finalizarea proiectului respectiv are ca dată-limită 30 noiembrie 2015.

Potrivit MMSC, în cadrul programului de reabilitare a plajelor au fost parafate cinci contracte, respectiv: ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Mamaia S’, ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Tomis N’, ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Tomis Centru’, ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Tomis S’ şi ‘Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Eforie N’. La acestea se adaugă un contract pentru managementul proiectului, publicitate, achiziţia echipamentelor şi supervizare lucrări.

Pe durata implementării proiectului, în valoare de peste 170 milioane de euro, va fi protejată şi refăcută linia ţărmului Mării Negre, prin lucrări ce vor include: diguri de apărare, epiuri din piatră /baraje/ şi diguri independente construite pentru un dublu scop de reducere a eroziunii şi, în acelaşi timp, de menţinere şi îmbunătăţire a mediului.

Proiectele prioritare au fost selectate în conformitate cu obiectivele Master Planului de a proteja şi îmbunătăţi calitatea mediului şi standardul de viaţă şi de a creşte siguranţa publică, în mod special acolo unde apărările sunt în condiţie precară şi unde linia ţărmului se confruntă cu impactul eroziunii.

Conform unui Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit în 2011 de ANAR, Litoralul României la Marea Neagră are o lungime de circa 240 km şi se întinde de la braţul Musura, la nord de Sulina, până la Vama Veche. Zona costieră din România ocupă aproximativ 6% din întregul litoral al Mării Negre.

Linia ţărmului românesc este împărţită în două mari subdiviziuni: Unitatea Nordică – de la Gârla Musura la Capul Midia, şi Unitatea Sudică – între Cap Midia şi Vama Veche.

Pe baza cercetărilor efectuate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină /GeoEcoMar/, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină ‘Grigore Antipa’ Constanţa /INCDMN/, Royal Haskoning, Japan International Cooperation Agency /JICA/, Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională /USAID/ privind evoluţia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia că eroziunea costieră atinge în unele zone rata de circa 2 metri/an.

Sectoarele cele mai afectate de aceste fenomene de eroziune sunt situate în sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai – Vama Veche.

Eroziunea cea mai accentuată se manifestă în staţiunea Mamaia, unde se estimează o retragere a liniei ţărmului de circa 40 metri în următorii 20 de ani.