Ciprul ar fi trebuit să ceară mai devreme ajutor, susţine guvernatorul Băncii centrale

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Panicos Demetriades i-a criticat pe bancherii locali pentru că au acumulat portofolii mari de obligaţiuni guvernamentale greceşti, a căror restructurare convenită la finele lui 2011 s-a dovedit a fi dăunătoare pentru Cipru. ‘În opinia mea aceasta a fost o investiţie catastrofală care nu ar fi trebuit aprobată să continue’, a spus Panicos Demetriades.

În primăvara acestui an, Ciprul a fost nevoit să adopte măsura fără precedent de a impune pierderi pentru mari deponenţi şi de asemenea a închis a doua bancă locală pentru a putea primi un program de asistenţă financiară în valoare de 10 miliarde de euro.

În opinia lui Panicos Demetriades, Ciprul ar fi putut cere ajutor internaţional imediat după ce liderii europeni au acceptat restructurarea datoriilor Greciei, la finele lui 2011. ‘Dacă am fi cerut ajutor imediat după implicarea sectorului public din Grecia am fi putut obţine condiţii mai bune’, a apreciat Demetriades, care a fost numit în funcţia de guvernator al Băncii centrale a Ciprului în luna mai 2012. Potrivit acestuia, un memorandum preliminar de înţelegere convenit cu băncile la finele lui 2012 prevedea o sumă care să ţină cont şi de necesităţile de recapitalizare ale primelor două bănci locale, Laiki şi Bank of Cyprus. Însă situaţia din sectorul bancar cipriot a înregistrat o deteriorare rapidă pe fondul scăderii depozitelor şi al acuzaţiilor de spălare de bani. ‘Ceea ce s-a întâmplat a fost fără precedent, în special în ceea ce priveşte depozitele. Nu ne aşteptam nici la acuzaţiile faţă de sectorul nostru bancar venite din partea media, în special din una din ţări’ a spus Panicos Demetriades referindu-se la acuzaţiile privitoare la spălarea banilor care au părut în media din Germania.

După lungi negocieri troica FMI, CE, BCE a acceptat la finele lunii martie să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări, etc.) şi a restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit astfel a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care va beneficia de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.