Legea Interoperabilității, care elimină ”dosarul cu șină”, a fost adoptată de Camera Deputaților

Adaugă-ne ca sursă preferată

“Legea Interoperabilității nu este doar un obiectiv PNRR atins. Este o reformă fără precedent a modului în care se livrează serviciile publice în România. Imaginați-vă că orice serviciu public va arăta ca o cumpărătură online – câteva click-uri prin care cetățeanul solicită respectivul serviciu, sau că va fi accesat printr-o simplă cerere, fără dosar cu șină, dacă cetățeanul alege să meargă la ghișeu“, declară Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor. 

Legea privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF. Aceste facilități se vor aplica și persoanelor juridice, care nu vor mai mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare, la fiecare interacțiune cu acestea. 

Prin platforma de interoperabilitate toate informațiile necesare vor putea fi accesate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i mai pretinde prezentarea altor documente justificative sau constatatoare. Situația va fi similară și în cazul serviciilor publice accesate exclusiv online, cetățeanul având acces la toate datele deținute de instituțiile publice, care privesc persoana sau bunurile sale. 

Legea interoperabilității schimbă paradigma și creează o infrastructură digitală integrată la nivelul administrației publice din România. Acest lucru marchează intrarea într-o nouă eră, în care rolul hârtiei este preluat de sisteme informatice.

“Practic, cu această lege, epoca documentelor printate din administrația publică apune“, mai declară Sabin Sărmaș, inițiatorul actului normativ.  

Potrivit acestuia, simplificarea interacțiunii cu instituțiile și autoritățile publice va avea și un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generând o creștere a PIB-ului cu 0,5% – 0,8% și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat. În plus, comunicarea automată între autoritățile și instituțiile publice va determina în timp eliminarea necesității prezenței fizice a cetățeanului la ghișeu. 

În termen de trei luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, la propunerea președintelui ADR, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) va aproba, prin Ordin al Ministrului, Normele de referință pentru realizarea interoperabilității în domeniul TIC (NRRI). Aceste norme vor conține măsurile și obligațiile pentru instituțiile și autoritățile publice centrale și locale în vederea asigurării interoperabilității între instituțiile și autoritățile publice sau entitățile private, precum și un set de elemente comune (vocabular, concepte, principii, recomandări, standarde, specificații și practici).

De la momentul implementării platformei de interoperabilitate, toate instituțiile care dețin registre de bază, precum și autoritățile publice locale, vor avea un an și jumătate la dispoziție pentru a se integra cu platforma. Legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor impuse. 

La procesul de elaborare a legii au participat membrii grupului de lucru „Law and Technology Lab”, constituit la inițiativa  Președintelui Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din cadrul Camerei Deputaților, în luna decembrie 2021. Din acest grup fac parte reprezentanți ai următoarelor structuri: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ASPEN Institute Romania,  Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii ANIS, Confederația Patronală Concordia, Transilvania IT Cluster, Consiliul Investitorilor Străini, Tech Lounge, Coaliția pentru Dezvoltarea României.