Băsescu: Exportul grâului cu 147 euro tona e export de subvenţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este adevărat că producţiile agricole la hectar cresc de la an de an şi datorită sprijinului de la UE prin acordarea de subvenţii, dar noi continuăm să ne bazăm agricultura pe exportul de materie primă agricolă. (…) Păi, hai să facem o mică socoteală. S-a achiziţionat de pe piaţa românească grâu cu 147 de euro tona, păi 150 de euro a fost subvenţia la hectar. De pe un hectar s-au scos 3-3,5 tone. Deci, practic, dacă vom continua aşa, să fim un mare exportator de produse agricole, de grâu, de porumb, de floarea soarelui, vom exporta subvenţii”, a afirmat Băsescu, marţi, la Fundulea, unde a participat la „Ziua Cercetării Procera”.

El a subliniat că acest tip de export nu face decât să îi sărăcească pe fermierii români, care vor rămâne în continuare dependenţi de natură.

„Exportul de subvenţie este un export care sărăceşte agricultura românească. (…) Altfel putem să obţinem şi 6.000 de kilograme de grâu la hectar, vom rămâne exportator de subvenţie, iar agricultorul român va rămâne sărac în continuare şi dependent de natură, de orice”, a spus Băsescu.

El a subliniat că trebuie realizată în anii următori o inversare a structurii agriculturii româneşti, lucru avut în vedere şi de strategia privind agricultura până în 2030, pe care Preşedinţia o va finaliza în curând.

„Haideţi să ne gândim la o inversare a structurii agriculturii noastre. Adică să exportăm produse finite, produse din carne, produse fie ele şi din grâu, dar să fie produs finit, pentru că se plimbă în Europa pâinea în celofan de pe o piaţă pe alta. Avem 60-65% din producţia agricolă care este producţie primară din care noi încercăm să exportăm. Doar 30-35% este producţie din zootehnie şi chiar şi la aceea de multe ori exportăm carne brută, neprocesată. Deci aici cred că trebuie să intervenim în primul rând, să nu mai exportăm subvenţie, să generăm dezvoltarea unui sector zootehnic care să ne permită să exportăm producţie finită scumpă şi nu grâu cu un leu kilogramul sau cu 60 de bani kilogramul”, a argumentat Băsescu.

El a arătat că această problemă este una care ţine şi de politicile agricole naţionale, dar şi de abordarea fermierilor.

Băsescu a reluat şi apelul său către schimbarea structurii de învăţământ agricol, astfel încât acesta să asigure cadrele pentru utilajele şi tehnologiile agricole moderne care sunt aduse în prezent în România, el dând exemplul maşinilor foarte sofisticate pe care le-a văzut la o expoziţie de profil.

„Dacă nu schimbăm structura sistemului de învăţământ agricol, vom ajunge să importăm şi mecanici pentru utilajele acelea foarte sofisticate. Nu este posibil ca atunci când vrei progresul agriculturii să nu adaptezi imediat sistemul de educaţie la maşinile pe care le vedem aici. Învăţământul mediu trebuie să se orienteze serios spre această zonă”, a argumentat Băsescu, care a acuzat din nou că în perioada ministeriatului lui Andrei Marga la Educaţie s-au distrus şcolile tehnice de profil agricol, naval, industrial.

Preşedinţia a prezentat spre consultare publică pe 1 iulie o strategie privind agricultura românească până în 2030, şeful statului invitând atunci factorii politici şi din domeniul agricol la semnarea unui „pact pentru agricultură”, lucru care ar trebui să aibă loc, în opinia acestuia, în luna septembrie.