Râurile Europei seacă, perturbând schimburi comerciale în valoare de 80 de miliarde de dolari

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rinul, un pilon important pentru economiile Germaniei, Ţărilor de Jos şi Elveţiei de mai multe secole, a scăzut atât de mult încât nu mai poate fi navigabil, ceea ce opreşte livrarea unor mari cantităţi de motorină şi cărbune. Dunărea, care se întinde din Europa Centrală şi până la Marea Neagră este secată şi ea, ceea ce afectează comerţul cu cereale şi alte produse.

În întreaga Europă, transportul este doar unul dintre elementele acestui comerţ fluvial care a fost dat peste cap de schimburile climatice. Criza energetică din Franţa a fost agravată de faptul că temperaturile râurilor Ron şi Garonne sunt mult prea mari pentru a permite răcirea reactoarelor nucleare iar râul Po din Italia este la un nivel mult prea redus pentru a permite irigarea câmpurilor cu orez, ceea ce va afecta producţia de paste.

Acest fenomen de secare a râurilor ar fi o provocare chiar şi în cele mai bune perioade, însă acum Europa este deja în pragul unei recesiuni provocate de faptul că invazia rusească din Ucraina a alimentat inflaţia prin reducerea livrărilor de alimente şi energie. Această situaţie creează un sens de urgenţă pentru eforturile Uniunii Europene pentru a face transportul fluvial mai rezilient.

Râurile şi canalele de pe continent transportă anual peste o tonă de marfă pentru fiecare cetăţean UE şi contribuie cu aproximativ 80 de miliarde de dolari la economia regiunii numai ca mod de transport, potrivit cifrelor Eurostat. Însă consecinţele secării râurilor merg şi mai departe.

„Nu este vorba numai de navigaţia comercială. Este vorba şi de răcorire atunci când este caniculă, este vorba de irigaţii şi multe alte lucruri”, spune Cecile Azevard, director la Căile navigabile franceze (VNF).

Aceste condiţii dificile ar urma să afecteze economiile din regiuni cu mult mai mult decât lovitura de cinci miliarde de euro provocată în 2018 de problemele cu navigaţia pe Rin, susţine Albert Jan Swart, economist la ABN Amro Bank NV. „Capacitatea de transport fluvial va fi limitată în mod semnificativ atât timp cât nu va ploua. În plus, vorbim de pagubele provocate în Germania de preţurile mari la electricitate. Vorbim de sume de ordinul miliardelor”, a spus Albert Jan Swart.

Rinul, cel mai important râu din Europa, joacă un rol cheie în transportul de cărbune spre termocentralele din Germania, care ar trebui să compenseze pentru reducerea livrărilor de gaze naturale ruseşti. Însă, Guvernul de la Berlin este îngrijorat că problemele cu transportul pe Rin ar putea submina planurile privind repornirea unor termocentrale pe cărbune, susţin sursele din apropierea acestui dosar.

Franţa, care în mod normal este un exportator de electricitate, nu poate veni în ajutorul ţărilor care au nevoie de electricitate pentru că doar jumătate din reactoarele sale nucleare funcţionează, restul fiind oprite pentru lucrări de mentenanţă. Norvegia se pregăteşte şi ea pentru limitarea exporturilor de electricitate deoarece ţara va da prioritate umplerii rezervoarelor golite în raport cu producţia de electricitate.

Pe Dunăre, operaţiunile de dragare în regim de urgenţă au început în Bulgaria, România şi Serbia iar navele trebuie să aştepte pentru eliberarea canalelor. Cea mai dificilă situaţie se întâlneşte în regiunea Zimnicea şi mai în aval la Cernavodă, ceea ce afectează transportul fluvial spre Ucraina.

„Este cea mai gravă situaţie cu care ne-am confruntat în ultimii 20 de ani”, spune Gabriel Techera, director pentru relaţia cu investitorii la compania Transport Trade Services, cel mai mare transportator fluvial de marfă din România.

Pe lângă transportul de marfă, turismul are şi el de suferit. La finele lunii iulie, nava de croazieră Adora era în drum spre Passau, Germania, dinspre Delta Dunării, cu peste 130 de pasageri la bord. Însă din cauza scăderii cotelor Dunării, turiştii au fost nevoiţi să ia avionul de la Bucureşti.

Ironia este că râurile sunt o parte importantă a eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice. În planurile sale de tranziţie verde, Comisia Europeană şi-a propus o majorare cu 25% a creşterii transportului pe căile navigabile interioare până în 2030. Efortul este susţinut de fondul Horizon Europe în valoare de 95,5 miliarde de euro, care sprijină investiţiile în nave capabile să navigheze în ape mici şi lucrări de inginerie pentru a face căile navigabile mai reziliente.