5 ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 30.08.2013

ZF: UCM Reşiţa, cu o istorie de 240 de ani, a ajuns în insolvenţă după 10 ani de management privat defectuos. Când intri pe poarta UCM Reşiţa te impresionează dimensiunea de dezvoltare a uzinei, care are 25 de hectare de hale şi se întinde pe o suprafaţă de 130 de hectare. La UCM totul este uriaş: halele de producţie, utilajele care ajung şi la 15 metri lungime şi înălţime, echipamentele pentru hidrocentrale care se produc aici şi care ajung să cântărească şi 120 de tone. UCM este un mamut industrial care s-a extins în toate direcţiile timp de două veacuri şi jumătate şi a devenit practic sinonim cu oraşul Reşiţa, platformele industriale ale uzinei fiind amplasate în trei regiuni diferite ale oraşului. „Platforma veche este situată în partea de sus a oraşului şi are o secţie de motoare navale, una de servomotoare, alta de tratament termic, de mecanică grea, de generatoare mari, sculerie şi secţia diesel, unde se făceau motoare.

Bursa.ro: Cum a devenit Banca Nationala o institutie subprime. Notiunea „subprime” a intrat in vocabularul financiar autohton dupa ce efectele crizei financiare internationale nu au mai putut fi ignorate de autoritatile noastre. Conform definitiei din Investopedia, subprime reprezinta o categorie de clasificare a debitorilor pentru care exista incertitudini serioase privind capacitatea de rambursare a creditelor. In presa internationala au aparut, initial, stiri despre creditele subprime din Statele Unite si despre derivatele financiare construite pe baza lor. Autoritatile noastre, in special Banca Nationala a Romaniei, cautau atunci sa ne linisteasca: criza nu va afecta Romania, deoarece produsele financiare exotice lipsesc din sistemul nostru bancar. In 2009, guvernatorul Mugur Isarescu declara ca „o buna parte din criza economica actuala are un caracter virtual” din cauza unei „importante componente mediatice”.

Romania Libera: Acţionarii străini îşi retrag banii, deponenţii români acoperă pierderile. Şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, a anunţat că 25% din banii cu care băncile-mamă au finanţat bula creditului din România (5 miliarde euro) au fost scoşi în ultimele 18 luni. Mişcarea se suprapune cu o nesperată intrare pe profit a multor bănci locale. BNR se teme că resursele atrase din piaţa internă pe viitor ar urma să acopere mai mult provizioanele pentru creditele neperformante decât finanţarea economiei. Nu faptul că 5 miliarde euro au luat drumul acţionariatului străin surprinde cel mai tare-„dezintermedierea, reducerea expunerii, este caracteristica momentului pentru toate pieţele emergente, nu doar a României”este de părere analistul Florin Câţu-ci constatarea că nivelul provizioanelor este, oarecum, negociabil. „La un grad redus de acoperire (a creditelor neperformante cu provizioane) va trebui să reacţionăm, mergând până la interdicţia de a mai atrage resurse locale” spune Cinteză într-un interviu pentru Ziarul Financiar, remarcând că în prezent acesta este „bunicel” (62%) iar băncile cu mai puţin de 50% sunt în vizor. Asta pentru că se considera că regulile de provizionare erau bătute în cuie şi un credit neperformant trebuia acoperit în propoprţie de 100%, nu 62%, nici 50% sau oricare alt procent.

GazetadeSud: Hyperion – trenul de 5.000.000 de euro. Hyperion este o ramă electrică realizată de compania Softronic, care va circula din 2014 pe ruta Craiova – Bucureşti. Trenul are patru vagoane şi poate transporta până la 200 de persoane. Din 2014, craiovenii pot călători către Târgu-Jiu şi Bucureşti cu Hyperion – o ramă electrică de ultimă generaţie, realizată la Craiova de către constructorul feroviar Softronic SRL. Societatea a investit circa zece milioane de euro în dezvoltarea acestui proiect, cu derulare în perioada 2012-2014. Trenul se bazează pe know-how italian, având cele mai competitive componente de pe piaţa europeană. „Este vorba, printre altele, despre componente ABB, Voith şi Knorr-Bremse, produse de top. Firma italiană ne-a furnizat tot ceea ce înseamnă principiul construcţiei metalice a ramelor, boghiuri, motoare, reductoare, roţi, sistemul de frânare etc.

Capital: „Prima Casă” pentru chiriașii ANL. Plafonul de garantare: 500 mil. lei. Veste bună pentru cei care locuiesc cu chirie în apartamente ANL: a fost lansată procedura de cumpărare a acestor locuințe prin programul „Prima Casă”. În ultima lună, Guvernul a adoptat măsuri care să faciliteze achiziţia locuinţei pe care o deţin chiriaşii din blocurile ANL, inclusiv prin facilitarea contractării de credite garantate de stat, prin programul „Prima Casă”. Aceştia beneficiază, în anul 2013, de un plafon de garantare în valoare de 500 milioane de lei pentru contractarea de credite prin acest program şi de o valoare de înlocuire de 326 de euro/mp. Potrivit datelor Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP), locuinţele pentru tineri pot fi achiziţionate şi prin credite ipotecare obţinute de la alte bănci. Partenerii MDRAP şi ai Agenției Naționale pentru Locuințe, în această procedură, sunt instituţiile bancare şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.