BNR: Este de dorit un acord între bănci şi clienţi pe tema clauzelor abuzive

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat dacă băncile ar trebui să iniţieze o acţiune de settlement cu clienţii, în condiţiile în care procesele pe clauze colective ar putea afecta toate contractele de credit ale instituţiilor financiare, Bogdan Olteanu a dat următorul răspuns.

„Nu doar că o considerăm posibilă, o considerăm şi dezirabilă, pentru că ea salvează timp şi salvează bani pentru toată lumea. Am încurajat băncile să creeze mecanisme de consultare, mediere, conciliere cu clienţii”, a declarat Olteanu, în cadrul Colocviului „Relația client – bancă: perspective legislative”, desfăşurat la BNR. 

Termenul de settlement vine din jurisdicţia de anglo-saxonă şi reprezintă o înţelegere între părţile aflate în litigiu. Băncile din Occident preferă astfel de înţelegeri în cazurile în care sunt implicaţi mulţi clienţi, pentru a fi scutite de costurile financiare şi de imagine pe care le presupune un proces în instanţă. Prin aceste acţiuni pot negocia şi despăgubirile pe care le au de plătit atunci când sunt în culpă.

Alexandru Păunescu, directorul direcţiei juridice din BNR, a completat că aceste mecanisme de concileiere ar trebui să fie aplicate de fiecare bancă în parte cu clienţii săi.

Băncile ar putea să-şi asume riscul de a pierde în instanţă, aşa cum s-a întâmplat în peste o mie de cazuri, pe clauzele cele mai contestate, referitoare la diferite comisioane şi la modul de calcul al dobânzilor, sau ar putea să aungă la o înţelegere cu clienţii afectaţi.

De la 1 octombrie ar trebui să intre în vigoare două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Potrivit acestor modificări, o clauză dovedită ca fiind abuzivă într-un contract, va fi eliminată din toate contractele care o conţin ale acelui profesionist, la o acţiune a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau a unei asociaţii de profil.

Aplicarea celor două texte este obligatorie pentru România, dat fiind faptul că fac parte dintr-o directivă europeană ce trebuia implementată complet încă de la 1 ianuarie 2007. Deşi trebuiau să intre în vigoare cu restul noului Cod de procedură civilă, la 15 februarie, modificările au fost prorogate de două ori, şi există indicii că ar putea fi amânată încă o dată.