Comisia Europeană recomandă statelor membre să folosească în mod prioritar gazele naturale în producerea de îngrășăminte

Comunicarea prezintă mai multe bune practici şi căi de urmat pentru a-i ajuta pe fermieri să optimizeze modul în care utilizează îngrăşămintele şi să îşi reducă dependenţele, asigurând în acelaşi timp randamentul recoltelor. De exemplu, statele membre pot acorda prioritate accesului continuu şi neperturbat la gaze naturale al producătorilor de îngrăşăminte prin planurile lor naţionale de urgenţă, în caz de raţionalizare a gazelor, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Să economisim gazele pentru siguranţă la iarnă”.

În plus, Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat permite statelor membre să ofere sprijin specific fermierilor şi producătorilor de îngrăşăminte. Fondurile generate de măsuri precum plafonarea veniturilor de pe piaţă ale anumitor producători de energie electrică şi contribuţia de solidaritate pot fi, de asemenea, utilizate, sub rezerva condiţiilor aplicabile, în scopul schemelor naţionale de sprijin. Comisia va examina împreună cu statele membre oportunitatea de a utiliza rezerva pentru agricultură în valoare de 450 de milioane euro pentru exerciţiul financiar 2023 pentru fermierii afectaţi de costurile ridicate ale factorilor de producţie.

Pentru o mai mare transparenţă a pieţei, în 2023, Comisia va lansa un observator al pieţei îngrăşămintelor pentru a face schimb de date privind producţia, utilizarea, preţurile şi comerţul.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că fermierii recurg pe scară largă la intervenţii relevante, cum ar fi planurile de gestionare a nutrienţilor, însănătoşirea solului, agricultura de precizie, agricultura ecologică, utilizarea culturilor de leguminoase în schemele de rotaţie a culturilor.

Executivul comunitar recomandă statelor membre să înlocuiască, ori de câte ori este posibil, îngrăşămintele minerale cu îngrăşăminte organice, pentru a reduce dependenţa UE de gaze, precum şi amprenta de carbon a acestui sector. Regulamentul privind produsele fertilizante asigură deja un acces mai bun pe piaţă al îngrăşămintelor produse din deşeuri recuperate şi din alternative verzi şi circulare la gazele naturale. Orizont Europa a investit, de asemenea, 180 de milioane euro în proiecte privind optimizarea bugetului pentru nutrienţi, produsele fertilizante alternative şi soluţiile bazate pe natură pentru gestionarea nutrienţilor.

Comisia va încuraja statele membre să sprijine investiţiile în hidrogenul şi biometanul din surse regenerabile pentru producţia de amoniac. Pentru diversificarea aprovizionării, Comisia a contactat furnizori alternativi de îngrăşăminte pentru a compensa livrările care proveneau anterior din Belarus şi Rusia. De asemenea, în iulie 2022, Comisia a propus suspendarea tarifelor comerciale pentru amoniac şi uree, utilizate pentru producerea îngrăşămintelor azotoase.

Invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a înrăutăţit situaţia deja dificilă de pe piaţa îngrăşămintelor, în contextul pandemiei de COVID-19. Producţia de îngrăşăminte azotoase depinde de gazele naturale. Nivelul maxim al preţului gazelor a condus la o creştere cu 149% a preţurilor îngrăşămintelor în septembrie 2022, comparativ cu anul precedent. Prin urmare, fermierii au amânat şi şi-au redus achiziţiile de astfel de produse. Acest lucru ar putea duce la o recoltă mai săracă anul viitor şi, în cele din urmă, la creşterea preţurilor la alimente, cu efecte potenţial devastatoare asupra securităţii alimentare, în special în regiunile vulnerabile ale lumii, care depind în mare măsură de importul unor astfel de produse şi care prezintă niveluri deja ridicate de insecuritate alimentară.

Preţurile ridicate şi instabile ale îngrăşămintelor reprezintă o provocare pentru fermierii din UE. Achiziţiile de îngrăşăminte reprezintă, în medie, aproximativ 6% din ponderea costurilor de producţie şi până la 12% pentru fermierii care cultivă culturi arabile. Obiectivul strategiei UE „De la fermă la consumator” este de a reduce pierderile de nutrienţi cu 50% până în 2030, menţinând în acelaşi timp fertilitatea solului. Pe lângă faptul că generează beneficii economice şi de mediu clare, eficientizarea acestui proces în UE va reduce şi tensiunile de pe piaţa mondială.