Mahler: Leziunile pulmonare întâlnite la utilizatorii de dispozitive electronice şi tutun încălzit – similare cu cele întâlnite la COVID

„Cert este că am avut situaţii în care patologia respiratorie pe care am evidenţiat-o la tineri s-a suprapus cu începerea consumului de astfel de produse. Afecţiunile pot fi acute. Din punct de vedere imagistic, leziunile pulmonare pe care le întâlnim la utilizatorii de astfel de produse sunt mai repede similare cu cele pe care le-am văzut la COVID. La persoanele diagnosticate cu această boală, datele statistice menţionează că jumătate din ei se prezintă la camera de gardă cu saturaţie scăzută şi relatează un consum destul de recent – până în trei luni. Nu avem date statistice şi studii legate de efectele pe care aceste produse le au pe termen lung. (…) Simptomele sunt asemănătoare cu cele de la COVID – cu dispnee, cu insuficienţă respiratorie, cu tuse, cu scăderea saturaţiei şi cu apariţia acestor modificări”, a afirmat medicul.

Potrivit managerului, în perioada următoare, folosirea tutunului încălzit şi a dispozitivele electronice va deveni principala provocare pentru sănătatea plămânului la tineri şi la adolescenţi.

„În a treia zi de joi din luna noiembrie, la nivel naţional, marcăm Ziua Naţională fără Tutun pentru că ne dorim să atragem atenţie publicului asupra efectelor nocive ale fumatului, deoarece, pe lângă consumul clasic de tutun, dispozitivele electronice şi cele cu tutunul încălzit încep să acopere o paletă mult mai largă de utilizatori. Din păcate, este o problemă care va deveni în următoarea perioadă principala provocare pentru sănătatea plămânului la tineri şi la adolescenţi. Este mesajul pe care cei care comercializează aceste produse vor să îl reţinem (că sunt mai puţin periculoase aceste produse – n.r.), însă dacă ne uităm la datele statistice din 2020 o să vedem că CDC a confirmat 2.807 cazuri de persoane care au avut leziuni pulmonare ca urmare a utilizării acestor ţigări electronice şi a vapingului şi au fost înregistrate 68 de decese”, a subliniat medicul.

Beatrice Mahler a spus că în prezent datele publicate sunt destul de puţine, însă numărul utilizatorilor de astfel de produse este în continuă creştere.

„Mai grav decât atât este că nu ştim care sunt efectele generale produse de aceste substanţe. Ştim însă că datele care sunt publicate ne arată compoziţia diversificată a lichidului care este utilizat la aceste dispozitive, iar conţinutul pe care îl au aceste dispozitive poate fi de la nicotină, cofeină până la substanţe de tipul pesticidelor, care sunt extrem de nocive pentru plămân”, a arătat Mahler.

Managerul a adăugat că de regulă persoanele care folosesc acest tip de dispozitive sunt tinere.

„Nu există o diferenţiere din punct de vedere statistic între utilizatorii de tutun clasic şi utilizatorii de alte tipuri de produse inhalatorii. Cert este că am avut situaţii în care patologia respiratorie pe care am evidenţiat-o la tineri s-a suprapus cu începerea consumului de astfel de produse”, a explicat medicul pneumolog.

Beatrice Mahler consideră îngrijorător profilul fumătorului român.

„Dacă ne referim la o particularitate pe care o precizează Eurostat şi care din punctul meu de vedere este îngrijorătoare, este profilul fumătorului român: persoanele cu cea mai mare adicţie de fumat sunt cu studii medii, urmate de cele cu studii superioare, iar pe ultimul loc sunt persoanele cu maximum 8-10 clase. În Uniunea Europeană, profilul fumătorului este cel al persoanelor cu studii medii, urmate de cele cu studii până în zece clase iar cei cu studii superioare au cel mai mic procent de persoane care utilizează ţigările sau alte produse din tutun”, a mai spus managerul.